00:53 Cât ne costă Regia Romsilva?
04:39 Tiraj minuscul, fonduri publice de milioane
06:25 Pe urmele banilor pentru Georgescu
08:14 Nicușor Dan și Elena Lasconi, dialogul surzilor
09:53 Serbia, către alegeri anticipate
11:10 SUA: asistența socială, în pericol
12:24 Jaful din Olanda: noi cercetări
13:31 Mercenari români evacuați din Congo
14:31 Bani degeaba din PNRR
În plină febră a reducerilor – cel puțin declarative – de cheltuieli și personal, Ministerul Mediului chiar pare să fi găsit o problemă reală: instituția anunță că va tăia toate bonusurile pe care le acordă Regia Romsilva.
Mai mult, ministrul Mircea Fechet spune că Direcțiile Silvice care-au avut pierderi anul trecut ar urma să fie desființate. Nu sunt deloc puține: jumătate dintre ele nu au avut profit.
Cât despre numeroasele prime, bonificații, și premii de pensionare acordate de Romsilva, ministrul Fechet recunoaște că pentru tăierea lor e nevoie să se schimbe statutul silvicultorilor. De curând, un director din cadrul Romsilva a încasat o primă de pensionare de 100.000 de euro.
Marius Sîiulescu, directorul Romsilva, spune că propunerile concrete de modificare a contractului colectiv de muncă ar fi de așteptat săptămâna viitoare, în condițiile în care Regia are circa 13.000 de angajați. „Nu e o cifră foarte mare”, a spus el, și a adăugat că instituția a renunțat deja la 8.000 de oameni.
Beneficiar al unui salariu lunar de 44.000 de lei, Marius Sîiulescu a fost întrebat dacă venitul i se pare mare sau nu. A răspuns că nu el i-a stabilit nivelul și că încasează banii în baza legilor în vigoare.
În căutarea banilor pentru Georgescu
Omul de afaceri Ioan Niculae, fost ofițer de Securitate, a confirmat pentru G4Media că e posibil ca sume din averea lui să fi finanțat campania electorală a lui Călin Georgescu.
Spune însă că nu i-a trimis bani direct și deliberat, și presupune că ar fi fost victima unei escrocherii.
Presupusa schemă e detaliată de G4Media în baza unor informații „din mediul de afaceri”. O companie controlată de Ioan Niculae i-a plătit în 2020 și 2021 circa 450.000 de euro unui consultant financiar: Francis Dokonal urma să obțină o linie de creditare prim emiterea de eurobonduri.
Acesta neagă, la rândul lui, că l-ar fi ajutat pe Georgescu, dar recunoaște că o parte din sumă a ajuns la Ionel Rusen – un om de afaceri din Constanța care îl susține pe câștigătorul din 24 noiembrie.
Francisc Dokonal afirmă că s-a întâlnit în 2022 la Viena cu Călin Georgescu, în compania altor oameni de afaceri regăsiți ulterior în lista de susținători ai acestuia. Candidatul de anul trecut i-ar fi spus consultantului financiar că avea să se înscrie în cursa prezidențială și că ar fi avut nevoie de 50.000.000 milioane de euro. Discuțiile ar fi continuat și în 2023.
Un alt om de afaceri – buzoianul Răzvan Leu – a depus o plângere la DIICOT în care îi acuză pe Georgescu și pe Ionel Rusen că l-ar fi înșelat cu 1.000.000 de euro, bani folosiți în cursa electorală.
Oficial, Călin Georgescu a declarat anul trecut cheltuieli zero în campanie.
Dialogul surzilor
Pe celalată parte a spectrului politic, discutăm până când nu mai rămâne piatră peste piatră: o întâlnire între Elena Lasconi și Nicușor Dan nu l-a întors din drum pe primarul capitalei.
El insistă, după cum spunea și ieri, că se va înscrie în cursa prezidențială, indiferent de cine mai participă la ea.
Iar Elena Lasconi și mai mulți lideri ai USR au repetat în vremea din urmă că o nouă candidatură a politicienei de opoziție se justifică în baza rezultatului din noiembrie.
Elena Lasconi s-a clasat atunci pe a doua poziție, la câteva mii de voturi înaintea lui Marcel Ciolacu.
Ulterior, mai mulți lideri ai PSD au recunoscut că îi „transferaseră” voturi lui George Simion, în speranța unui al doilea tur cu un candidat accesibil pentru premierul în funcție.
Jaful din Olanda: un prim suspect
Parchetul General a ridicat mai multe documente de la Direcția pentru Cultură a Bucureștiului, în dosarul aurului dacic furat în weekend dintr-un muzeu din Olanda.
Direcția se află în subordinea ministerului de resort, iar certificatul în baza căruia coiful de aur de la Coțofenești a ieșit din țară e semnat de șeful instituției, Dragoș Frăsineanu. Coiful și trei brățări dacice din aur sunt artefactele furate sâmbătă dintr-un muzeu din orașul Assen: un zid al clădirii a fost aruncat în aer, iar jaful a durat două-trei minute.
Poliția din Olanda spune că mai mulți suspecți în acest dosar ar proveni dintr-o regiune din nordul țării. Duminică au fost publicate imagini care surprind câteva momente din cursul jafului. Cel puțin trei persoane au fost implicate.
În această după-amiază, Poliția olandeză a dat publicității și imagini cu primul suspect oficial din acest caz: ele au fost surprinse cu câteva zile înaintea jafului, pe 23 ianuarie, într-un magazin de bricolaj din regiunea Assen.
Poliția le cere celor care au informații despre persoana respectivă să ia legătura cu instituția.