00:00 Intro
00:51 Greva prelungită în Sănătate
06:16 Vot și scandal în Parlament
10:41 DNA, percheziții la ONJN
13:25 Criza carburanților: statul intervine
14:19 Din puțul gândirii
15:05 Senator și viitor „mogul”
Grevă prelungită în Sănătate
Legea salarizării bugetarilor, un capitol care-ar fi trebuit închis încă de acum trei ani, provoacă în aceste zile nemulțumiri în cascadă. După două zile de grevă generală, timp în care operațiile și internările au fost amânate, iar medicii s-au ocupat doar de urgențe, angajații din Sănătate se declară „și mai hotărâți” să continue protestul. Ei cer modificarea legii astfel încât veniturile să nu le scadă și le reproșează guvernanților că nu i-au chemat la negocieri, deși reforma a fost trecută în PNRR încă din anul 2021.
Aseară, într-o conferință de presă ținută după ședința extraordinară de Guvern, în care a anunțat deblocarea a aproape șapte mii de posturi în sistemul medical, premierul interimar Ilie Bolojan a acuzat că protestele față de legea salarizării s-au bazat pe „minciună și dezinformare”. Veniturile angajaților din Sănătate nu ar scădea, ci ar crește.
Pe de altă parte, angajații din sistem în frunte cu Sindicatul Sanitas au susținut în mod repetat că tăierea unor sporuri ar duce la diminuări semnificative ale veniturilor. Și, dacă e să ne luăm după declarațiile și informațiile publice, ambele tabere operează cu partea de adevăr care le convine. Într-un interviu la Antena 1, unul dintre liderii de sindicat a nuanțat lucrurile: veniturile ar scădea, într-adevăr, în cazul sporurilor foarte mari, de 80%, cu aproximativ 1.000 de lei în cazul unei asistente și aproape 6.000 de lei pentru un medic chirurg sau de la Terapie Intensivă.
Viorel Hușanu, lider Sanitas București, admite însă că vor fi și creșteri. Întrebat dacă sindicatele au avut, până la declanșarea grevei, negocieri pe legea salarizării, având în vedere că se apropia termenul-limită pentru adoptarea ei, acesta a recunoscut că nu.
Timp de negociere ar fi fost: 2023 a fost primul termen până la care legea salarizării trebuia să fie gata ca reformă în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență. Politicienii n-au ratat însă ocazia să se folosească de promisiunea că legea salarizării bugetarilor se va materializa ca să înăbușe de exemplu greva generală din Educație, de acum trei ani. Proiectul n-a mai fost însă trimis Parlamentului în 2023, iar la finalul acelui an, România a renegociat și Comisia Europeană ne-a dat un nou termen limită pentru adoptarea legii – 2025.
Doar că anul 2024 a fost unul electoral, iar premierul de atunci, Marcel Ciolacu spunea că „doar un om politic inconștient ar face o lege a salarizării în perioada alegerilor”.
Astfel că am mai ratat un termen și Comisia ne-a păsuit încă o dată, până în august 2026. Neîndeplinirea acestui jalon PNRR ar duce la pierderea a peste 770 de milioane de euro din fonduri europene.
Vot și scandal în Parlament
Dezbaterea privind problemele din Sănătate s-a lăsat cu scandal astăzi în Parlament. Mai mulți deputați, unii foști miniștri, s-au acuzat reciproc pentru dezastrul din Sănătate. Deputatul Cezar Drăgoescu i-a reproșat lui Alexandru Rogobete, că nu a făcut nimic în privința deblocării angajărilor în perioada în care era titular la Sănătate. Au intervenit și Bogdan Ivan, de la PSD, și Adrian Cozma, de la PNL.
Nu au fost singurele contre…într-o zi în care deputații au votat la foc automat. În doar patru ore, au fost dezbătute și trecute prin Camera Deputaților mai multe legi, unele extrem necesare și în lipsa cărora România riscă să piardă bani din Planul de Redresare și Reziliență. Printre legile adoptate astăzi se numără acordarea unor prime didactice de 1.500 de lei pentru profesori și noul cod al urbanismului. Aleșii au mai stabilit că TVA-ul la locuințe va rămâne la 9% până la finalul lunii septembrie – decizie luată după ce site-ul agenției de cadastru a fost atacat de hackeri.
Ministrul interimar al Apărării a fost huiduit de AUR și de parlamentarii aleși pe listele SOS și POT, în timpul discuției unui proiect de lege care permite ca Guvernul să înceapă distribuirea banilor din SAFE – programul european de înzestrare militară.
DNA, percheziții la ONJN
Oficiul pentru Jocuri de Noroc, instituția responsabilă cu reglementarea și controlul industriei, a ajuns din nou în vizorul Direcției Naționale Anticorupție. Procurorii au fost sesizați de Curtea de Conturi, care a anunțat nereguli grave în urma unor controloale. Prejudiciul s-ar ridica la aproape 30 de milioane de euro.
Ar fi bănuiți de corupție mai mulți angajați ai instituției publice care se ocupă cu autorizarea, controlul și monitorizarea cazinourilor.
ONJN face oricum obiectul unor cercetări, iar fosta șefă a instituției din perioada 2013-2017 a fost plasată în arest la domiciliu luna trecută.Odeta Nestor e bănuită că ar fi intermediat o mită de 100.000 de euro: de la un cetățean bulgar cu afaceri în domeniu către angajații Oficiului. În schimbul banilor, operatorul ar fi trebuit să iasă „curat” la controale.
Curtea de Conturi reclama într-un raport întocmit pentru anul 2024 că ONJN nu a investigat nici situații concrete în care au fost identificate plăți multiple către anumiți oameni. De pildă, doar către o singură persoană s-ar fi făcut plăți zilnice în valoare de 15.000 de euro.
Oficiul pentru Jocuri de Noroc este acuzat de Curtea de Conturi că nu și-a îndeplinit atribuțiile legale de a monitoriza și controla activitatea operatorilor de jocuri de noroc. Curtea de Conturi a concluzionat că ONJN nu a controlat nici un opertator de jocuri online timp de 9 ani. Începând cu finalul anului 2023 și primăvara lui 2025 instituția a fost condusă de Gabriel Gheorghe, un fost politician trecut prin ALDE (fostul partid al lui Călin Popescu Tăriceanu) și prin conducerea Romgaz, Transelectrica și ANRE.
Vlad Soare, actualul șef al Oficiului, a scris azi pe Facebook cu privire la acțiunea DNA că „ONJN trebuie să funcționeze cu toleranță zero față de faptele de corupție”.
Oficiul pentru Jocuri de Noroc s-ar afla într-un amplu proces de reorganizare, susține Vlad Soare. Asociațiile care apără drepturile dependenților acuză însă că instituția nu face suficient pentru a apăra victimele industriei de jocuri de noroc. Registrul unic al persoanelor autoexcluse lipsește cu desăvârșire, în condițiile în care fost promis de ani de zile, iar mii de oameni susțin că deși fac eforturi pentru a se autoexclude, accesul la jocuri de noroc le este în continuare permis – de multe ori tocmai prin pasivitatea ONJN.
Consecințele catastrofale ale jocurilor de noroc și neputința statului în a-și apăra cetățenii de acest flagel au fost documentate de Știrile Zilei în reportajul „Romania Grand Casino”, disponibil pe canalul nostru de Youtube și pe recorder.ro
