01:04 Moldova: demisie la vârf
04:34 Ucraina dă explicații, Cotroceniul mai așteaptă
05:53 Serviciu secret, caut director
09:38 Viorel Pașca, în libertate
10:38 Cum se mai copiază la BAC
10:30 Pomohaci, trimis în judecată
Cum funcționează – și mai ales pentru cine – instituțiile unui stat?
O întrebare fundamentală în orice democrație își găsește răspunsuri foarte diferite pe malurile Prutului: premierul Moldovei, Alexandru Munteanu, și-a anunțat demisia în această dimineață.
El a scris pe Facebook că face acest pas pentru că a înțeles că nu-și poate exercita mandatul în acord cu principiile sale.
Munteanu ocupa funcția de prim-ministru de opt luni încoace.
La circa o oră după aceea, președinta Maia Sandu a organizat o conferință de presă pe parcursul căreia jurnaliștii i-au și putut adresa întrebări. Mai mult, li s-au și oferit răspunsuri propriu-zise, nu eschive.
Maia Sandu a spus că săptămâna viitoare va chema partidele parlamentare la consultări pentru desemnarea unui nou prim-ministru.
Încă o deosebire față de gesturile publice de acum două luni din București: ea i-a mulțumit premierului demisionar, dar a spus și că aștepta mai multă implicare din partea acestuia.
Întrebată care ar putea fi, totuși, motivul demisiei, ea a invocat presupuse tensiuni între Alexandru Munteanu și ministrul educației, Dan Perciun, din cauza politicilor fiscale plănuite pentru 2027.
Alexandru Munteanu demisionează, de asemenea, după izbucnirea a două scandaluri instituționale, pe fundalul proaspăt începutelor negocieri de aderare a Moldovei la Uniunea Europeană.
O investigație publicată de Ziarul de Gardă a arătat că fostul șef al companiei Moldatsa, care controlează traficul aerian din țara vecină, și-a falsificat biografia profesională.
Mai apoi, o verișoară a Maiei Sandu a fost nevoită să demisioneze din funcția de purtătoare de cuvânt a Moldatsa: Anastasia Taburceanu era plătită cu aproape 3.700 de euro pe lună.
Președinta Moldovei a anunțat de curând o schimbare profundă a regulilor în baza cărora se fac numirile în funcții de conducere la companiile de stat.
E aproape sigur că viitorul premier va proveni tot din rândurile Partidului Acțiune și Solidaritate, fondat chiar de președinta Maia Sandu.
Formațiunea și-a păstrat majoritatea din Parlament în urma alegerilor de anul trecut.
Ucraina dă explicații, Cotroceniul mai așteaptă
În lipsa încă unui raport oficial promis de Nicușor Dan – cel care să explice cum de a eșuat în 5 iunie o dronă maritimă ucraineană care, în cele din urmă, a explodat în Portul Constanța -, Ministerul Apărării a publicat astăzi un răspuns al Forțelor Navale Ucrainene.
În teorie, el ar lămuri ce s-a întîmplat acum aproape o lună.
Partea ucraineană transmite, așadar, că pe 4 iunie, cu o zi înainte ca dispozitivul să explodeze, a pierdut controlul a patru drone navale la aproximativ 250 de kilometri de țărmul românesc.
Cu toate acestea, ucrainenii au informat partea română despre situație abia a doua zi, cu puțin înaintea orei 10:00.
Prima dronă a explodat în Dana 78 a Portului Constanța 33 de minute mai târziu, la ora 10:27.
Ucrainenii spun că episodul a fost unul izolat și dau vina pe „acțiunile de război electronic” ale Rusiei.
Celelalte trei drone s-au autodetonat în afara Portului Constanța, în aceeași zi, la interval de cîteva ore.
În urma celor întâmplate, Ministerul Apărării a cerut Ucrainei ca toate dronele maritime pe care le lansează în Marea Neagră să fie programate pentru autodetonare în zone sigure.
SRI, trei ani pe cont propriu
Trei ani, doi președinți, un război la graniță și alegeri prezidențiale anulate în premieră: în toată această perioadă, nimeni nu s-a învrednicit să numească un director civil la Serviciul Român de Informații.
Pe 3 iulie 2023, Eduard Hellvig își anunța intempestiv plecarea din fruntea instituției pe care o condusese vreme de opt ani.
În buna tradiție a locului, nici acum nu este limpede din care cauze a făcut acel gest.
Interimatul a fost preluat atunci de către generalul Răzvan Ionescu, prim-adjunctul directorului SRI.
Fostul președinte Klaus Iohannis dădea asigurări că avea să propună un înlocuitor: nu a făcut-o timp de un an și jumătate, iar apoi – în condițiile unui eșec democratic de proporții – mandatul său a ajuns la final, după o prelungire de două luni.
Pentru anularea prezidențialelor din 2024 a fost invocat presupusul amestec al Rusiei în campanie – la baza deciziei a stat și un document al SRI în acest sens.
Numirea unor noi șefi ai serviciilor a revenit în dezbaterile publice după instalarea lui Nicușor Dan la Cotroceni, în mai anul trecut.
Pe atunci, părea doar o chestiune de timp.
Lunile au trecut cu repeziciune, însă, iar în ianuarie anul acesta președintele anunța că urma să rezolve problema „în curând”.
În fine, în luna aprilie Nicușor Dan a prelungit suspansul pe termen nedefinit.
Cu toate acestea, el pretinde că SRI ar activa în condiții normale, chiar și fără un director civil.
Rapoarte secrete
Bugetul serviciului a fost majorat cu mai bine de 13% în acest an, până la peste 1.000.000.000 de euro.
„Abordarea este simplistă și strict contabilă” spunea în martie premierul Bolojan: a fi vorba de „consolidarea capacităților de securitate și apărare”.
La câteva luni după aceea, SRI anunța că a atribuit un contract de aproape 200.000.000 de milioane de euro companiei Digi, pentru o platformă avansată de inteligență artificială, botezată OCCULT-AI.
Site-ul context.ro a descoperit că proiectul va fi realizat de companii care au legături cu un sloven îmbogățit din privatizări suspecte, cu afaceriști din cercul fugarului Sebastian Ghiță sau cu foști angajați ai SIVECO, o companie acuzată de corupție în contracte IT cu statul.
Ultimul raport al comisiei parlamentare de control al activității SRI a fost aprobat de plen în 2020.
Celelalte sunt în continuare trecute „la secret”.
General în rezervă din 2003 încoace, senatorul PSD Eugen Bejinariu conduce comisia parlamentară: toamna trecută, el a refuzat să explice public de ce rapoartele SRI nu sunt votate în Parlament, așa cum prevede legea.
Viorel Pașca, în libertate
Procurorii DIICOT contestă decizia Tribunalului București de a-i lăsa în libertate pe Viorel Pașca, pe soția sa și pe cei trei fii ai lor.
Ei au fost plasați sub control judiciar în dosarul în care sunt cercetați pentru constituirea unui grup infracțional și pentru trafic de persoane.
Viorel Pașca este coordonatorul azilelor ilegale din Bihor prin care-au trecut mii de oameni în ultimii douăzeci de ani.
Procurorii susțin că el, alături de ceilalți membri ai familiei, ar fi folosit din 2020 încoace o asociație umanitară drept paravan pentru a recruta și adăposti persoane vulnerabile, în special cu afecțiuni psihice.
De pe urma lor ar fi obținut peste 13.000.000 de lei.
Din stenogramele publicate de ziarul Liberatea reiese că unii dintre oameni ar fi fost agresați și ținuți în condiții improprii.
Tratamente medicale s-ar fi administrat, de asemenea, în absența specialiștilor.
Viorel Pașca respinge toate acuzațiile și se declară nevinovat.
