01:00 Dronă ucraineană, explozie în România
08:32 Prioritățile lui Tomac
11:05 Realitatea de la ÎCCJ
11:55 Palatele la control
13:00 Pomohaci, în arest
O dronă marină ucraineană, care făcea parte dintr-un grup de patru aparate asupra cărora armata țării vecine a pierdut controlul, a explodat astăzi în Portul Constanța cu puțin înaintea orei 10:30.
Imagini transmise în direct de televiziunea publică au surprins momentul șocant al autodetonării, în apropierea celui mai mare terminal petrolier din port.
Primele informații despre acest incident ajunseseră la Ministerul Apărării cu patru ore înainte: la 06:20, Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare a semnalat că în Dana 78, aproape de sediul instituției, fusese observat un obiect plutitor.
La doar o săptămână după ce o dronă rusească s-a prăbușit peste un bloc din Galați și a rănit două persoane, Autoritatea Navală a restricționat traficul în port.
Zona a fost, de asemenea, izolată.
În imagini filmate însă de angajați ai portului, la lumina soarelui, oamenii observă că aparatul putea să reprezinte un pericol autentic.
Cine și când a știut?
Ministerul Apărării spune că a luat legătura cu oficialitățile de la Kiev la scurt timp după ce a aflat despre cele întâmplate, dar că ar fi fost anunțat oficial abia în jurul orei 10:00 că aparatul avea încărcătură explozivă și că urma să sară în aer.
Ministrul Radu Miruță a încercat să dea de înțeles că răspunderea pentru felul în care oficialitățile române au intervenit și au alertat populația civilă nu ar aparține instituției pe care o conduce.
În a doua parte a zilei, Guvernul de la Kiev a confirmat că dronele îi aparțineau și a pus pe seama bruiajului din partea Rusiei intrarea aparatelor de zbor pe teritoriul României.
Ministerul de Externe al Ucrainei susține că a informat partea română „în timp util”.
Aflat în Muntenegru, președintele Nicușor Dan (comandantul suprem al forțelor armate) a recunoscut că avea acces la mai multe informații cu grad ridicat de certitudine, dar a refuzat să le facă publice.
O dovadă a „rapidității” cu care s-au mișcat autoritățile este momentul trimiterii primului mesaj RO-ALERT: 11:21, adică la aproape o oră de la explozie.
Inițial, au fost evacuate mai multe plaje din stațiuni aflate în județele Constanța și Tulcea.
În scurt timp, însă, măsura a fost revocată.
Răspundere difuză
Pasatul răspunderii între instituții a continuat neabătut pe întreg parcursul zilei: Autoritatea Navală a precizat că atribuțiile sale țin de supravegherea traficului maritim civil.
Monitorizarea dronelor navale, continuă Autoritatea, intră în sarcina instituțiilor din domeniul apărării și securității naționale.
Potrivit ANR, drona care a explodat în Portul Constanţa nu ar fi putut să fie observată pe radar pentru că aparatele de acest fel ar fi foarte greu de detectat în mod constant, din cauza felului în care sunt construite.
Vergil Chițac, primarul Constanței, a observat că „panica e cea mai dăunătoare” în astfel de împrejurări.
De profesie ofițer de marină, el a spus că în Constanța se află 64 de adăposturi pentru populația civilă, dar că numărul de locuitori care ar încăpea acolo este în jur de 6.000.
Premier desemnat în urmă cu nici 24 de ore, Eugen Tomac a descoperit, la rândul său, un adevăr pe care-l știu și copiii: „Incidentele de securitate încep să se înmulțească”.
Potrivit lui, ar fi cazul ca instituțiile statului să se arate mai vigilente și ca „factorii de decizie” să își asume responsabilitățile.
Spre seară, președintele Nicușor Dan a revenit cu câteva precizări publice: va avea mâine o întîlnire cu instituțiile responsabile și va face apoi inventarul aparaturii de care ar fi nevoie pentru ca incidente de o asemenea gravitate să fie prevenite.
Zece zile pentru un posibil Guvern
Eugen Tomac are la dispoziție, începând de astăzi, zece zile pentru a se prezenta în fața Parlamentului cu un cabinet de miniștri și un program de guvernare, pentru a cere votul de încredere al senatorilor și deputaților.
Sursele Știrilor Zilei spun că premierul desemnat își va definitiva echipa și programul pînă săptămâna viitoare.
Abia după aceea va avea și primele întâlniri cu liderii partidelor politice.
Ultima formațiune programată la discuții ar fi PSD. Partidul lui Sorin Grindeanu e singurul care, până acum, s-a arătat dispus să voteze un eventual Guvern Tomac.
Fără voturile AUR, PNL, USR și UDMR, Eugen Tomac nu poate ajunge premier.
PSD, minoritățile naționale, altele decât cea maghiară, și formațiunile parlamentare mici (cu tot cu parlamentarii neafiliați) au doar 208 senatori și deputați.
Premierul desemnat și-a dat săptămâna aceasta demisia de la conducerea PMP, o formațiune care nu a reușit să treacă de pragul electoral la scrutinul din 2024.
Nu a renunțat însă – cel puțin deocamdată – la mandatul de eurodeputat.
