00:00 Intro
00:52 Vinovații pentru criza energetică
05:33 De ce e mai bine la alții?
07:03 Omul din spatele suspeND.ro
08:55 Judecată pentru delapidare
09:33 Parlamentari școliți la SRI și MAPN
10:30 Meta, amendă record în SUA
Vinovații pentru criza energetică
După două săptămâni maraton în Parlament, în care unii aleși și-au scurtat vacanțele de dragul banilor din PNRR, iar Guvernul demis acum trei luni a avut de gestionat una dintre cele mai importante crize energetice, premierul interimar și-a făcut timp și de-un interviu cu care a reușit să-și deranjeze și un susținător din partid. Ilie Bolojan, care asigură și interimatul la ministerul Energiei, susține că vinovați pentru criza energetică pe care-o traversăm sunt toți foștii miniștri ai Energiei din ultimii ani.
Mai toți provin din partidul condus de Ilie Bolojan. Din 2020 până în 2023 ministru al Energiei a fost actualul europarlamentar Virgil Popescu. Apoi, locul i-a fost luat de un alt liberal: Sebastian Burduja a ocupat funcția până în 2025, când la Ministerul Energiei a ajuns un social-democrat: Bogdan Ivan. După demisia lui Ivan, din luna aprilie, portofoliul a ajuns temporar la Ilie Bolojan.
Acuzațiile lui Ilie Bolojan au primit rapid un răspuns: „E ușor de arătat cu degetul, mai ales când nu te pricepi”, a scris pe Facebook Sebastian Burduja, președinte PNL București, considerat un susținător al lui Ilie Bolojan în contextul disputelor din interiorul partidului. Burduja la rândul său dă vina pe greaua moștenire.
Totuși, ce ar fi trebuit să facă autoritățile în ultimii ani pentru a evita situația de alertă energetică în care ne aflăm? Explică Otilia Nuțu, expertă în politici publice legate de domeniul energiei.
Din cauză debitului scăzut al Dunării unul dintre reactoarele centralei de la Cernavodă a fost oprit, iar un altul rămâne cu greu funcțional. Autoritățile încearcă să crească debitul pe brațul Dunării din care este preluată apa necesară pentru răcirea centralei, însă o intervenție urgentă de scufundare a patru barje a fost amânată deja succesiv.
Bulgaria ne dă lecții
Între timp, Ungaria anunță că a depășit faza critică a crizei energetice, iar premierul Peter Magyar a retras apelul prin care solicitase locuitorilor să reducă voluntar consumul de curent.
Datele hidrologilor arată că nivelul Dunării a crescut acum cu aproximativ zece centimetri în zona Centralei Nucleare de la Paks. Debitul redus al Dunării a afectat, la fel ca la Cernavodă, sistemul de răcire al centralei.
În timp ce România și Ungaria au redus producția, situație care a dus la deficit de energie, există și cazuri care arată că o strategie bine pusă la punct poate reduce semnificativ din efectele unei crize.
Bulgaria exportă în aceste zile cantități record de electricitate: între 32 și 33.000 de megawați-oră în fiecare zi, a spus ministra Energiei de la Sofia, Iva Petrova, citată de agenția News.ro.
Oficialii bulgari susțin că Centrala Nucleară Kozlodui, singura de pe teritoriul bulgar, a fost proiectată astfel încât răcirea reactoarelor și a combustibilului nuclear să fie independentă de nivelul fluviului. Sistemele de răcire funcționează în circuite închise, iar centrala dispune de rezerve de apă din canalul de răcire și din puțuri suplimentare. Autorițățile precizează de asemenea că Bulgaria a pus în fucțiune o capacitate de stocare a energiei în baterii de peste 6 gigawaţi în mai puţin de un an cu bani din PNRR. Totodată, țara vecină nu și-a asumat închiderea urgentă a centralei sale pe cărbune Maritsa Iztok, care va funcționa până în 2038.
