01:00 Încă o lovitură în instanță pentru PNL
04:58 Summitul NATO: România, optimistă
07:46 Trump: Acordul cu Iranul „nu mai există”
09:05 Licență „Patriot” pentru Ucraina
10:10 Asistent universitar acuzat de hărțuire
15:20 Un an de la crima din Mureș
23:38 Încă o repriză de discuții la Cotroceni
24:37 De ce s-a supărat Pfizer?
25:34 „Artă”, nu propagandă legionară
Tribunalul București a suspendat aproape douăzeci de hotărâri luate de PNL în urma încercării lui Nicușor Dan de a-l instala la Palatul Victoria pe Adrian Veștea peste capul partidului.
Instanța s-a pronunțat – între altele – asupra hotărârilor Congresului din 21 iunie, patru la număr, prin care partidul a validat o nouă structură de conducere și a ușurat procedura de excludere a unor membri.
Noul statut al PNL a fost și el suspendat.
Decizia nu e definitivă, însă este executorie.
Tribunalul București nu s-a limitat însă doar la a suspenda deciziile Congresului, ci a procedat la fel în cazul tuturor demersurilor puse în practică de noua conducere după aceea.
Printre ele se numără schimbarea unor șefi de filiale din țară.
Așa-zișii puciști din PNL (tabăra care l-a susținut pe Adrian Veștea) afirmă că, în urma acestei decizii, la conducerea PNL revine vechea echipă.
Din ea fac parte Adrian Veștea însuși și senatoarea Nicoleta Pauliuc, doi dintre reclamanții din proces.
Tribunalul București a mai stabilit că deciziile vizate de sentința de azi rămân suspendate până în momentul în care cauza se va fi judecat pe fond.
În timpul procesului, avocații PNL au cerut recuzarea judecătoarei Mihaela Luciani, pe motiv că ea a lucrat în Ministerul Justiției pe cînd la conducerea instituției se afla Alina Gorghiu – la rândul său, una dintre reclamante.
Cererea a fost însă respinsă.
PNL face recurs
Într-o discuție cu reporterul Știrilor Zilei David Bularca, vicepreședintele PNL Alexandru Muraru a spus că actuala conducere a partidului va face recurs. Din punctul său de vedere, liberalii ar fi „sub un atac fără precedent”.
Ulterior, într-un comunicat, partidul a anunțat că va continua să activeze în baza vechiului statut, adoptat anul trecut.
Spre deosebire de reacția liberalilor față de una dintre sentințele defavorabile anterioare, care a provocat o ripostă extrem de critică din partea conducerii sistemului judiciar, partidul spune că va respecta decizia instanței, dar adaugă că ea are un caracter „provizoriu”.
PNL mai spune că voința politică exprimată la Congresul de luna trecută „nu poate fi înlocuită prin acțiunile unei minorități.”
Tribunalul București a decis pe 23 iunie, la scurt timp după Congresul PNL, să înființeze șase completuri specializate în judecarea cauzelor legate de partidele politice.
Șase judecători dintre cei peste 100 au fost desemnați în mod direct de conducerea instanței să se ocupe de astfel de dosare.
Partidele, înapoi la Cotroceni
Nicușor Dan mai face săptămâna viitoare o încercare de a pune capăt crizei politice care a dus la demiterea Guvernului Bolojan: o nouă întâlnire cu liderii partidelor va avea loc luni dimineață la Palatul Cotroceni.
Discuțiile de acum două săptămâni s-au încheiat fără vreun rezultat.
Președintele a afirmat atunci că „am revenit la blocajul pe care-l credeam depășit”.
Formațiunile parlamentare tot n-au ajuns la un acord privind constatarea unei majorități și desemnarea unui premier.
PSD l-a propus pe Sorin Grindeanu în fruntea unui Guvern minoritar, liberalii, USR și UDMR mizează pe eurodeputatul Siegfried Mureșan.
Săptămâna aceasta, Sorin Grindeanu sugera că refacerea coaliției de guvernământ ar fi posibilă, atâta timp cât liberalii renunță la Ilie Bolojan.
Foștii parteneri l-au refuzat rapid, iar Nicușor Dan a recunoscut în această după-amiază că rezolvarea acestui conflict pare improbabilă chiar și în urma noilor discuții de la Cotroceni.
Summitul NATO: România, optimistă
Cu un Donald Trump dezlănțuit, la summitul NATO din Ankara, împotriva aliaților europeni care nu s-au grăbit să ia parte la un război fără mandat ONU – cel din Iran – , Nicușor Dan dă de înțeles din nou că „pe noi nu ne afectează”.
Șeful statului nu vede un risc de retragere a trupelor americane de pe flancul estic al Alianței.
El s-a dovedit însă ceva mai puțin în temă, în această dimineață, când a venit vorba de extinderea unei rețele de conducte NATO pentru combustibili.
În uz încă din perioada Războiului Rece, ea s-ar putea dovedi de mare folos – într-o eventuală situație de criză – țărilor baltice, României, Bulgariei și Turciei.
Întins pe 10.000 de kilometri, sistemul de conducte NATO trece în prezent prin douăsprezece țări și are capătul în vestul Germaniei.
El e folosit, între altele, pentru a alimenta baza militară americană Ramstein, dar și cel mai mare aeroport din Germania, pe cel din Frankfurt.
Inițial, sistemul era destinat în primul rînd forțelor aeriene occidentale, într-un eventual conflict cu Uniunea Sovietică.
Spre seară, Nicușor Dan a constatat că lucruri considerate altădată de la sine înțelese merită să fie lăudate public în 2026: în declarația finală, de exemplu, e reconfirmat angajamentul țărilor membre pentru apărarea colectivă.
Celebrul, deja, articol 5 al Tratatului NATO spune că un atac asupra unui stat membru e considerat un atac asupra tuturor, dar Donald Trump a lăsat de nenumărate ori să se înțeleagă că nu e tocmai sigur dacă o să-l respecte sau nu.
Rusia, de asemenea, e considerată o amenințare la adresa securității euro-atlantice, iar țările membre își reafirmă în declarația finală sprijinul față de Ucraina.
Acordul cu Iranul „nu mai există”
A doua zi a summitului NATO a început cu încă un anunț-șoc: Donald Trump consideră „încheiat” acordul de principiu cu Iranul menit să ducă, în cele din urmă, la încetarea focului.
În cursul nopții, armata americană a lovit peste optzeci de ținte de pe teritoriul republicii islamice, ca ripostă față de atacuri anterioare asupra unui număr de trei petroliere din strâmtoarea Ormuz.
Teheranul nu a clamat responsabilitatea pentru acestea, dar – la rândul său – a răspuns operațiunilor americane cu atacuri asupra unor baze militare din Bahrein și din Kuweit.
Întrebat dacă așa-zisul „memorandum de înțelegere” convenit luna trecută e încheiat, președintele Statelor Unite a răspuns afirmativ, după care i-a numit pe liderii Iranului „niște jegoși și niște bolnavi”.
„În ceea ce mă privește, acordul nu mai există. Nu mai vreau să am de-a face cu ei: sunt niște jegoși. Știți ce e ăla un jeg? Asta sunt – niște jegoși și niște bolnavi. Sunt conduși de niște bolnavi, de niște oameni groaznici și violenți. E ceva în neregulă cu ei, sunt niște dilii!”, a spus președintele Statelor Unite.
Mai apoi, Donald Trump a avertizat asupra unui posibil nou atac aerian împotriva Iranului, în această noapte.
A spus însă că va aștepta mai întâi să vadă cum decurg ultimele negocieri cu Teheranul.
Licență „Patriot” pentru Ucraina
Pe de altă parte, el a anunțat că Ucraina poate primi din partea Statelor Unite licența de producție a sistemelor de apărare antiaeriană Patriot: cererea fusese adresată insistent Washingtonului de către Volodimir Zelenski.
Într-o conferință de presă comună, Trump a recunoscut însă că, cel puțin deocamdată, compania producătoare nu a fost informată asupra acestei schimbări.
Pare mai puțin probabil ca Ucraina să primească, totuși, rachete interceptoare din partea Americii, în condițiile în care țara vecină nu a reușit să doboare, în cursul ultimelor două atacuri ale Rusiei, nicio rachetă balistică.
Trump a mai spus că Putin ar vrea să încheie războiul „cît mai repede posibil”.
După atacurile în rafală la adresa aliaților europeni, Trump a declarat că summitul din Ankara ar fi dovedit unitatea NATO.
Surse citate de agenția de știri Reuters afirmă că el nu și-ar fi repetat criticile în spatele ușilor închise și că ar fi dat asigurări că Statele Unite vor rămâne în Alianță.
