00:58 Cele două PNL-uri
03:14 Prima demitere în cazul Dumbrava
08:07 Justiția, evaluată din interior
12:14 Nicușor Dan pleacă la Kiev
13:01 Polițiști judecați pentru tortură
14:49 Infectată după inundație
„Ceea ce se întâmplă împotriva noastră este pentru că am ales (…) să ne decidem propria soartă”.
Iată cum își explică premierul și președintele PNL, Ilie Bolojan, decizia de ieri a Tribunalului București prin care hotărârile luate de partid în timpul și după Congresul extraordinar din 21 iunie au fost suspendate.
Bolojan spune că va respecta soluția dată de justiție, dar că PNL nu va renunța la deciziile luate.
Tabăra Veștea din partid nu a câștigat nimic, susține Bolojan, cu atât mai puțin „respectul miilor de membri PNL din toată țara”.
Liberalii au atacat, de atfel, astăzi decizia Tribunalului București.
Instanța nu a stabilit pentru moment data la care se va judeca apelul și nici nu a publicat motivarea hotărârii sale.
Conducerea PNL din jurul lui Bolojan se afla la ora publicării acestui articol într-o ședință informală.
Potrivit surselor Știrilor Zilei, tabăra Veștea – adică cei optsprezece liberali care au atacat în instanță deciziile luate în partid – nu a fost invitată.
Strategii de negociere
Liderii PNL vor analiza cel mai probabil și strategia de la discuțiile de luni cu președintele Nicușor Dan și cu partidele din fosta coaliție.
Cel puțin teoretic, suspendată ar fi și decizia prin care PNL l-a propus pe Siegfried Mureșan pentru funcția de premier, împreună cu USR și UDMR.
Liberalii anti-Bolojan au afirmat că partidul ar trebui să ia soluția dată de instanță drept un „semnal de alarmă”.
Senatoarea Nicoleta Pauliuc – repusă acum în funcția de prim-vicepreședintă – a scris pe Facebook că adevăratul adversar al liberalilor ar fi, de fapt AUR.
Pauliuc dă de înțeles că PNL și PSD ar trebui să reia colaborarea guvernamentală – un mesaj întărit astăzi într-un comunicat în care formațiunea lui Sorin Grindeanu își exprimă speranța că o nouă majoritate s-ar putea forma încă de săptămâna viitoare.
În același timp, însă, liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a susținut că Ilie Bolojan și liderul AUR, George Simion, ar avea un interes comun în organizarea alegerilor parlamentare anticipate.
Viorel Pașca rămîne în libertate: Curtea de Apel București a amînat să se pronunțe asupra contestației procurorilor DIICOT privind punerea sub control judiciar a coordonatorului azilelor ilegale din Bihor. Judecătorii vor decide pe 13 iulie dacă el și membrii familiei sale vor fi sau nu arestați preventiv.
Banii justiției, decizia justiției
Instanța supremă va pronunța pe 23 iulie sentința în cazul conflictului dintre instituție și Guvernul Bolojan privind drepturile salariale ale magistraților: site-ul G4Media scrie că instituția condusă de Lia Savonea cere plata în zece zile a unei sume de peste 5.000.000.000 de lei.
E vorba de restanțe câștigate de magistrați în procese pe care tot ei le-au judecat și care ar încălca nu mai puțin de cinci decizii ale Curții Constituționale.
Potrivit G4Media, verdictul în acest dosar e ca și cunoscut: fondul cauzei s-a judecat deja la Curtea de Apel București, care a dat dreptate instanței supreme încă de la primul termen, la doar o lună de la depunerea acțiunii.
Războiul la vedere dintre cele două puteri ale statului are însă cauze cu mult mai profunde decît disputele pe tema salarizării.
Într-un interviu acordat jurnalistului Ovidiu Vanghele la podcastul „Judecata de acum”, judecătoarea Grațiela Milu, membră a Consiliului Superior al Magistraturii, a invocat ceea ce numește „schimbările nenecesare” aduse legilor justiției în 2022.
Chestiuni semnalate inclusiv în documentarul Recorder „Justiție capturată” afectează, în opinia sa, sistemul judiciar și încrederea cetățenilor în justiție.
Printre ele: sentimentul impunității de care se bucură magistrații și fenomenul delegărilor prelungite în funcții de conducere.
Cazul Dumbrava, prima demitere
La mai bine de-o săptămână de la intervenția DIICOT au venit și primele măsuri instituționale.
Ministrul muncii, Dragoș Pîslaru, a dat-o afară pe Alexandra Zară, șefa Autorității pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.
Fosta consilieră a premierului Ciolacu a luat parte la descinderile procurorilor de pe 30 iunie.
Pe Dragoș Pîslaru l-ar fi nemulțumit că n-a aflat primul despre operațiune, susține Alexandra Zară.
Dragoș Pîslaru a mai cerut ca directorii unor instituții bihorene din subordinea ministerului să fie sancționați pentru felul în care au gestionat situația de după intervenția DIICOT.
În urma descinderilor din localitatea Dumbrava, peste 400 de bolnavi au fost trimiși pe grabă în centre de îngrijire din toată țara.
Șefa Direcției de Asistență Specială din Sibiu, de exemplu, s-a plâns că unii dintre ei nu aveau nici măcar istoricul medical.
Un bărbat a și murit la scurt timp de la relocare.
Într-un interviu recent, Viorel Pașca se plîngea din cauza condițiilor din arest. El s-a declarat convins că-și va continua activitatea de la Dumbrava „într-un cadru legal”.
Prin azilele ilegale din Bihor au trecut mii de oameni în ultimii douăzeci de ani.
Procurorii susțin că Viorel Pașca și familia sa ar fi folosit o asociație umanitară drept paravan pentru a recruta și adăposti persoane vulnerabile, în special cu afecțiuni psihice.
De pe urma lor ar fi obținut peste 13.000.000 de lei.
Asociația Dumbrava a fost amendată abia ieri de Inspectoratul de Muncă din Bihor, cu echivalentul a 200.000 de euro.
