01:05 „Tehnocrați” bine plasați
04:12 Reticența UDMR
07:11 Cum se iau afacerile cu japca
09:44 „Feișăn” à la Alfred
12:09 Vremea războaielor
13:58 Magistrații trec la amenințări
15:09 Condamnări la vârful Poliției
16:02 Pază pe bani mulți
Premierul desemnat, Eugen Tomac, va publica joi sau vineri lista miniștrilor și programul de guvernare.
Surse ale Știrilor Zilei afirmă că în prezent sunt definitivate nominalizările pentru ultimele ministere – Justiția, Internele, Finanțele și Investițiile Europene.
Confirmate de către Tomac însuși au fost nume precum Luca Niculescu la Externe și Dan Neculăescu la Apărare.
Acesta din urmă e acum ambasadorul României la NATO.
Premierul desemnat repetă că Guvernul pentru care va cere votul de încredere al Parlamentului va fi în întregime unul de așa-ziși „tehnocrați”.
Dar, potrivit site-ului G4Media, el ar lua în considerare mai multe nume foarte apropiate de PSD pentru portofolii-cheie precum Dezvoltarea, Transporturile și Agricultura.
La Ministerul Agriculturii, de exemplu, PSD l-ar fi promovat pe Nicolae Istudor.
Rector al Academiei de Studii Economice din București de peste un deceniu, acesta a lucrat deja cu PSD. În perioada aprilie 2004 – ianuarie 2005, în Guvernul Adrian Năstase, a fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, iar între 2001 și 2004 a ocupat funcția de director general în aceeași instituție.
O altă posibilă nominalizare se anunță foarte controversată: la Ministerul Dezvoltării ar urma să fie promovat Vladimir Ionaș, director al institutului sociologic Avangarde.
Vladimir Ionaș nu are experiență administrativă sau ministerială, cu excepția unui mandat de consilier al lui Sorin Grindeanu, în 2017, pe când liderul PSD era prim-ministru.
Institutul Avangarde, condus de Marius Pieleanu, a lucrat nu numai cu PSD, ci și cu președintele Nicușor Dan: jurnalistul Snoop Cristian Andrei scrie că există o factură de aproape 400.000 de lei din mai anul trecut care atestă această legătură.
Pentru PSD, Ministerul Dezvoltării este esențial: instituția administrează marile proiecte de infrastructură finanțate din buget, precum programul Anghel Saligny, mai cunoscut drept „pușculița baronilor”.
Fosta coaliție s-a rupt și din cauză că Ilie Bolojan a încercat să reducă bugetele pentru primari, pe motiv că bugetul nu mai poate finanța proiecte care nu sunt urgente.
La Ministerul Transporturilor PSD l-ar fi propus pe Ionuț Laurențiu Mașala.
Director economic încă din anul 2009 la Compania de Administrare a Infrastructurii Rutiere, acesta a fost promovat de către Sorin Grindeanu în 2024 în poziția de membru al Consiliului de Administrație de la CFR Călători.
Sub umbrela Guvernului de așa-ziși „tehnocrați” condus de Dacian Cioloș în 2015 și 2016, PSD a reușit să adăpostească figuri precum Vasile Dâncu, Patriciu Achimaș-Cadariu și Elisabeta Lipă.
Cu toții au intrat ulterior în Parlament pe listele partidului.
UDMR se alătură reticenților
Primit ieri cu destulă răceală la PNL și USR, Eugen Tomac s-a trezit relativ repede în situația în care toată lumea îi pune condiții: până și PSD a avertizat că votul său pentru un viitor cabinet depinde de reducerea TVA-ului la alimentele de bază și medicamente și de măsuri precum indexarea pensiilor și majorarea salariului minim pe economie.
În teorie un partid social-democrat, PSD-ul condiționează plata ajutoarelor sociale de ceea ce numește „capacitatea de a munci”.
Întrebat astăzi dacă este sau nu o marionetă a PSD-ului, Eugen Tomac a răspuns „Să nu fim mai catolici decît Papa!” și a insistat că „este şi interesul partidelor să avem un Guvern învestit cât mai rapid.”
Deși se declară încrezător dimineața, la prânz și seara, premierul desemnat a mai primit azi un avertisment clar și din partea lui Kelemen Hunor.
Liderul UDMR spune că formațiunea sa nu se grăbește să voteze un Guvern în care partidele nu sunt, teoretic, reprezentate, atâta vreme cât cabinetul din care Uniunea Maghiarilor făcea parte a fost demis prin moțiune de cenzură.
Eugen Tomac a discutat astăzi și cu parlamentari aleși în 2024 pe listele AUR, SOS sau POT.
Rugat să explice care ar fi valorile pro-europene care i-ar face frecventabili pe aceștia, el a răspuns că, dacă îi susțin obiectivele, consideră că ei au un comportament pro-occidental.
Conform surselor Știrilor Zilei, dacă Eugen Tomac nu convinge partidele parlamentare să îi dea votul de încredere în Parlament, Nicușor Dan va propune alt premier, dar cu aceeași listă de miniștri.
Vremea războaielor
Lumea întreagă se instalează într-o nouă epocă a violenței intense: anul trecut, au fost nu mai puțin de 65 de conflicte armate care-au implicat cel puțin un stat, cel mai ridicat număr de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial încoace.
A sporit în mod îngrijorător și numărul atacurilor asupra civililor, arată un raport al Institutului Cercetării Păcii de la Oslo, publicat astăzi.
Organizația norvegiană notează că numărul conflictelor între state s-a dublat în decurs de un an și a ajuns la opt, de asemenea un record în ultimii optzeci de ani.
Războaiele din Gaza și din Ucraina sunt cele mai cunoscute, dar Institutul atrage atenția și asupra unui conflict adeseori ignorat: 60.000 de oameni au murit în Sudan, în conflictul dintre armată și grupările paramilitare locale, mai ales în regiunea Darfur.
De altfel, numărul victimelor provocate în mod direct de confruntări armate ori de violențe politice a fost de circa 245.000.
Potrivit organizației norvegiene, Israelul „este în mod clar una dintre cele mai agresive ţări din lume în acest moment”.
Sub conducerea lui Benjamin Netanyahu, el este implicat în conflicte de diverse tipuri în Fâșia Gaza, în Siria, Liban, Iran și în Yemen.
Raportul publicat astăzi pune răspunderea pentru această stare de lucruri și seama Statelor Unite.
Administrația Trump nu numai că a crescut nivelul violențelor, dar a și paralizat activitatea Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite.
Africa a rămas continentul cel mai grav afectat de violența organizată, urmat de Asia și de Orientul Mijlociu.
