Uriașa escrocherie a suplimentelor alimentare: milioane de euro din minciuni care împânzesc internetul

  • O rețea internațională coordonată din Rusia și Ucraina duce o campanie de escrocare în masă a populației de vârsta a treia din România: oamenii sunt atrași cu reclame mincinoase postate pe internet, sunt convinși să renunțe la tratamentele prescrise de medici și să le înlocuiască cu suplimente alimentare fantomă, care le pot pune viața în pericol.
  • La mijloc este o afacere de zeci de milioane de euro, iar principalele victime sunt pensionarii și alte categorii de persoane neexperimentate în navigarea pe internet și în verificarea informațiilor. Împotriva lor se folosesc cele mai avansate tehnici de manipulare: sunt clonate site-urile unor instituții precum Ministerul Sănătății, sunt furate identitățile unor medici care apar ca giranți ai suplimentelor fantomă și sunt folosite aplicații care deviază apelurile telefonice, astfel încât victimele să nu mai poată da de urma celor care le-au vândut produsele.
  • Rețeaua se bazează pe studii de piață care țin cont de incidența geografică a bolilor și de frecvența căutărilor făcute pe internet pentru diverse afecțiuni. Pornind de la aceste informații, industria de fake advertising a creat suplimente alimentare și tehnici de manipulare pentru aproape orice, de la diabet și hipertensiune până la prostată și hemoroizi.
  • La această campanie de escrocare participă și multe site-uri de presă, care își monetizează traficul acceptând reclame mincinoase pentru tot felul de leacuri minune. Oamenii intră pe paginile web ale acestor publicații ca să citească știri, iar la finalul articolelor găsesc calupuri de reclame care le vând iluzia că se pot vindeca rapid de orice afecțiune.
  • Deși produsele sunt vândute în mod ilegal, nefiind avizate de Institutul pentru Bioresurse Alimentare (IBA), statul român asistă impasibil la această uriașă înșelătorie, aruncând vina pe vidul legislativ și lăsându-i pe consumatori singuri în fața escrocilor. În acest timp, alte țări europene au început să ia măsuri și să-și avertizeze cetățenii cu privire la pericolele acestui fenomen.
  • Recorder a stat de vorbă cu victime ale acestei scheme frauduloase, cu oameni care au făcut parte din ea și s-au retras cuprinși de remușcări, cu autoritățile care o tolerează, cu intermediarii care o speculează și cu cei aflați în umbră, în conturile cărora se adună zeci de milioane de euro.


Ca să înțelegeți cum funcționează această rețea gigantică de escrocherie, faceți un exercițiu de imaginație. Un pensionar care suferă de diabet scrollează pe telefon și ajunge la o știre care îi stârnește interesul: „Anunț important de la Guvern, ce se va întâmpla cu pensiile!”.

Apasă și ajunge pe site-ul unei televiziuni importante, la care se uită frecvent și în care are încredere. Citește articolul, nu află mare lucru despre pensii, dar la final vede un alt titlu care îi atrage atenția: „Noua descoperire asupra diabetului îi lasă pe medici uimiți”. Formatul e asemănător cu restul articolelor de pe site, titlul sună a titlu de știre, așa că omul apasă curios fără să aibă habar că a apăsat pe o reclamă plătită.

Ajunge, astfel, pe unul din sutele de site-uri clonate, care promovează suplimente alimentare. Are sigla Ministerului Sănătății și conține citate din mai mulți medici, precum Alexandru Rafila. Toți vorbesc despre descoperirea unor medicamente minune. În galeria de mai jos sunt doar câteva exemple ale unor astfel de înșelătorii.

[slide-anything id=”21216″]


În capul pensionarului se amestecă toate aceste informații. A intrat pe site-ul unei televiziuni, apoi a văzut sigla Ministerului Sănătății și a citit o declarație a lui Alexandru Rafila, care recomandă un medicament minune. Site-ul televiziunii era real, dar declarația lui Alexandru Rafila și pagina care conținea sigla ministerului erau false. Bătrânul are șanse minime să facă această distincție și să conștientizeze că, în lumea virtuală, adevărul și minciuna pot fi separate de un singur click. Așa că sunt șanse mari să cadă în capcană, să își introducă numărul de telefon și să apese pe butonul „comandă”.

În câteva minute, bătrânul este sunat de operatorul unui call center care se recomandă medic sau farmacist și care aplică tehnici de manipulare în funcție de profilul clientului. Mai jos puteți asculta o discuție între un astfel de operator și un reporter Recorder care a jucat rolul de client interesat să facă o comandă pentru un produs de slăbit.

În spatele acestei povești se află o întreagă industrie, care acționează la nivel internațional. Am identificat sute de pagini de internet duplicate în mai multe limbi, cu prezentări similare sau chiar identice, în România și în multe alte țări. De exemplu, pentru diabet, rețeaua vinde produse ca Dialine, Dianol, Suganorm, Insumed. Pentru hipertensiune, se vând, prin aceeași metodă, produse cu nume precum Detonic, Normalife, Neocard, Recardio, Cardiline, Cardio NJR, HeartTonic. Dar numele suplimentelor se schimbă constant, pentru că rețeaua inventează noi leacuri pe bandă rulantă. Când unele produse nu mai au succes într-o țară sau fac obiectul unor articole de presă defavorabile, rețeaua le înlocuiește cu altele. Practic, inventează alte nume de produse și schimbă ambalajele, păstrând însă metodele de promovare.

Printscreen de pe una din paginile de promovare ale suplimentului Detonic

„Salvați-vă de moartea cauzată de infarct sau atac cerebral!”, anunță prăpăstios varianta în limba română a unuia dintre site-uri, care promite vindecarea „pentru totdeauna” a hipertensiunii. Salvarea, promite pagina, vine de la Detonic, „un produs senzațional elaborat de savanți”. „Începeți tratamentul acum și deveniți absolut sănătoși”, scrie pe aceeași pagină de internet, făcându-se referire la „savanții români din Centrul de flebologie de stat” și la „teste clinice la Institutul de Cardiologie”. Nu se menționează care centru și care institut de cardiologie și este citat un anume „Savinski Andrei, medic de categorie superioară, candidat în științe medicale, stagiu 30 de ani”.

Urmează mărturiile unor pacienți despre cum Detonic le-ar fi salvat viața, iar unii demonizează medicamentele prescrise de medici. De exemplu, aflăm de la „Lidia, Oravița, 61 de ani”, că „scăderea tensiunii arteriale cu pastile duce la un infarct al creierului” și că doctorul ei, „o doamnă foarte înțeleaptă”, i-a prescris Detonic.

Un reporter Recorder s-a prezentat la telefon drept cardiac și a aflat de la consultantul de vânzări al produsului Detonic că trebuie să renunțe la medicamentele prescrise de doctori pentru bolile de inimă.

Pentru a comanda Detonic, reporterul Recorder a accesat una din miile de pagini create pentru astfel de produse. O verificare a „experților“ și a „mărturiilor“ din site scoate repede la iveală indiciile unei înșelătorii. Pagina nu are informații de contact, nu dezvăluie identitatea producătorului și face trimiteri la instituții și experți care nu există. De exemplu, o căutare pe Google a fotografiei expertului ne arată cum „doctorul Andrei Savinski” din România devine „dottore Armando Rossi” în Italia, „doktor der medizin Patrick Zwanger” în Germania, „medico Manuel de Oliveira” în Portugalia sau „doktor Vadasz Gzula” în Ungaria.

Aceeași imagine, mai multe identități

Pacienții care s-ar fi vindecat cu Detonic sunt la fel de fictivi. Pe alte site-uri în limba română, care promovează produse prin aceeași schemă, „Lidia din Oravița” apare cu aceeași mărturie, diferă însă doar numele medicamentului. Iar în alte țări, fotografia cu „Lidia din Oravița” e folosită de Katalin din Gyor (Ungaria), Lydia din Kardzhali (Bulgaria) sau Belma Tahirović din Sarajevo (Bosnia).

Lidia din Oravița și multiplele ei identități

Zeci de mii de români află de pe internet despre Detonic și despre alte suplimente alimentare promovate de aceeași rețea, care devin din ce în ce mai populare. În ultima lună, Detonic a fost căutat pe Google de peste 15.000 de ori, în timp ce Urotrin, un alt produs similar, a fost căutat de peste 30.000 de ori (sursa datelor: semrush.com).

Pentru că rețeaua aflată în spatele produselor stăpânește atât de bine mecanismele internetului, căutările pe Google după aceste denumiri întorc de fiecare dată numai informații pozitive. Suplimentele fantomă au atât de multe site-uri de prezentare și sunt atât de bine indexate în Google încât o căutare după cuvântul “Detonic” sau chiar “Detonic păreri” sau “Detonic țeapă” are același efect: toate rezultatele afișate de Google duc către site-urile rețelei, în care Detonic este lăudat și prezentat ca un medicament minune.

Prinși în acest labirint de site-uri controlate de aceeași rețea de escrocherie, mulți oameni încep să creadă că Detonic chiar îi poate ajuta, deși nu este altceva decât un praf care conține semințe de dovleac, păducel, aloe vera, talpa-gâștei și ciuperca chaga.

„Nu mă mai puteam ridica din pat“

Mărioara Achim, o femeie de 52 de ani din comuna Stăncuța (județul Brăila), a fost printre cei care au crezut că un praf de plante poate trata afecțiuni cardio-vasculare. Femeia are probleme cu inima de 12 ani și se săturase de înghițit zi de zi pastilele prescrise de cardiologul ei pentru hipertensiune. A cumpărat șase cutii de Detonic cu 500 de lei, pentru că i s-a spus că e „o ofertă specială”. Operatorul i-a recomandat să renunțe la pastilele prescrise de cardiolog. „Mi-a dat toate detaliile, mi-a spus că Detonic ar fi cel mai bun și că o să scap de tensiune. Însă îmi era foarte rău, pentru că renunțasem la tratamentul dat de medic”.

După o perioadă, operatorul a sunat-o din nou și i-a prezentat o nouă promoție. Deși femeia i-a spus că se simte rău, operatorul a insistat să continue tratamentul cu Detonic, că se va simți mai bine. L-a ascultat: „Îmi creștea tensiunea, nu o puteam controla, nu mă puteam ridica din pat. Așa că am renunțat singură și mi-am luat tratamentul meu. Nu recomand la nimeni. Am luat Detonic timp de 10 zile și nu mi-a folosit la nimic”.

Această tactică prin care operatorul revine cu telefoane și încearcă să te convingă să continui tratamentul și să faci noi comenzi este o strategie pe care rețeaua o aplică tuturor clienților. Atunci când clienții încearcă să afle mai multe informații despre produsele comandate, operatorii devin agresivi:

Capacitatea de persuasiune a operatorilor din call center este determinantă în succesul acestei escrocherii aplicate la scară largă, iar o pepinieră pentru selectarea lor este Republica Moldova. Am reușit să găsim o femeie care a lucrat într-un astfel de call center din Chișinău și care a acceptat să vorbească sub protecția anonimatului.

Ne-a povestit că, pe același etaj cu ea lucrau zeci de operatori care sunau în țări din toată Europa și îi convingeau pe oameni să renunțe la medicamentele prescrise de medici și să cumpere suplimente alimentare. Operatorii din Republica Moldova nu sunt folosiți doar pentru România. În funcție de limbile străine pe care le vorbesc, aceștia sună în Italia, Grecia, Spania sau Portugalia și aplică aceleași rețete de manipulare. Peste Prut, costurile cu această forță de muncă sunt reduse, întrucât salariul mediu net este de aproximativ 330 de euro.

„În call center-urile din Moldova se vând multe produse din plante. Te plătesc în funcție de câți oameni convingi să cumpere, la câți le poți vârî pe gât toate astea”, povestește femeia din Moldova la un an după ce și-a dat demisia dintr-un astfel de call center.

A rezistat doar două săptămâni, perioadă în care a trebuit să mintă fără scrupule că suplimentele vindecă orice: hipertensiune, diabet, cistită, reumatism, varice, psoriazis, prostată și multe altele.

„A sunat o doamnă care lua un supliment pentru diabet și a zis că i s-a mărit zahărul din sânge. Atunci mi-am zis: «Doamne ferește, cum să-i mai dau?» Că trebuia să le spunem să renunțe la medicamentele prescrise de doctori și să le ia pe alea de le vindeam noi. Trebuie să mințim, să le spunem că sunt produse în Lituania sau în Germania sau nu știu unde. Aveam totul pe calculator: pe jumătate de ecran vedeam clientul cu numărul de telefon și pe cealaltă jumătate aveam informațiile cu ce trebuia să spunem. Spuneam mereu că e foarte bun”, ne explică femeia, care suna cam 200 de persoane pe zi, majoritatea vârstnici.

„Am zis că nu mă pot juca cu viața cuiva“

Convorbirile sale cu clienții erau ascultate aleatoriu de un supervizor ucrainean. Fiecare echipă avea un coordonator care se asigura că operatorul respectă scriptul.

„Femeia cu diabetul mi-a zis că a cumpărat patru cutii și eu trebuia să-i zic că sunt medic și să-i mai vând încă șase bucăți. Așa e tactica. Doamna plângea, zicea că îi crescuse diabetul. Atunci am zis că nu eu mă pot juca cu viața cuiva, m-am sculat de pe scaun și am plecat. Am vorbit cu ucraineanul că eu nu pot să continui în așa hal. Mi-a zis că ușa e deschisă, că sunt mulți care așteaptă locul meu. Am o prietenă care încă lucrează la ei și spune că au foarte multe comenzi, abia mai fac față”, povestește fosta operatoare. Ea susține că operatorilor nu li se încheie contracte de muncă și că sunt plătiți la negru cu aproximativ 400 de dolari pe lună.

Proveniența suplimentelor este un mister și pentru cei care lucrează în call center-uri: „Noi nu știam exact de unde vin produsele, știam doar ce ne spunea scriptul și acolo erau numai minciuni”.

Mai jos puteți asculta o convorbire în care un reporter Recorder încearcă să afle de la un operator unde sunt produse suplimentele alimentare.

De ce încearcă operatorii din call center să ascundă proveniența suplimentelor alimentare? Pentru că și-ar pierde aura de medicamente minune. Suplimentele sunt, de fapt, produse în Rusia, de firme care își asumă deschis această activitate: toarnă prafuri din plante în borcănele de plastic, pe care le ambalează și le etichetează la cerere. „Am dezvoltat și am produs peste 1000 de produse în ultimii cinci ani pentru programele de marketing afiliat”, anunță compania Capital Produkt, din Moscova. Oferta lor include „crearea unei idei și a unui nume de produs, crearea unui design unic, pregătirea documentelor, crearea produsului”.

Așadar, suplimentele din plante sunt ușor de fabricat, dar marea necunoscută este rețeaua care le transformă în medicamente minune, promovându-le prin reclame mincinoase pe internet și apoi vânzându-le pe sume considerabile naivilor care cred în această iluzie. Întrebarea este cine sunt cei care elaborează tacticile de manipulare, care livrează produsele și apoi încasează zecile de milioane de euro din această industrie.

Ca să pornim pe urmele acestei rețele, am comandat mai întâi o cutie de Detonic, ca să vedem cine figurează ca expeditor. „Știți câte d-astea livrez zilnic? Pfff, multe, foarte multe…”, ne-a spus curierul care ne-a adus pachetul cu Detonic. Iar el livrează doar în zona Drumul Taberei din București.

Pe documentele de livrare ale produselor Detonic cumpărate de noi, la expeditor apare firma Multitude Wealth LP, înregistrată la o adresă din Londra, Marea Britanie. Aici găsim o încrengătură de firme și offshore-uri, înregistrate în mai multe state, inclusiv în paradisuri fiscale precum Panama sau Insulele Seychelles. Această rețetă este des întâlnită în afacerile în care adevărații proprietari vor să rămână ascunși.

Am verificat și traseul altor produse vândute în această rețea și toate duc spre firme ai căror proprietari finali sunt ascunși prin offshore-uri sau companii de avocatură care oferă servicii financiare pentru sute de firme.

Întregul sistem este gândit în așa fel încât păgubitul să nu mai știe pe cine să tragă la răspundere după ce constată că suplimentele minune sunt doar niște prafuri care nu-l ajută la nimic sau chiar îi înrăutățesc starea de sănătate.

Acest principiu este aplicat și în call center-uri, unde se folosește un soft prin care numărul de telefon care îți apare pe ecran atunci când ești sunat este, de fapt, al altei persoane. Dacă încerci să suni înapoi și să vorbești cu operatorul din call center vei suna de fapt la o persoană necunoscută care habar nu are că numărul său a fost folosit într-o escrocherie.

Rețeaua – văzută din interior

După mai multe săptămâni de documentare, am reușit să aflăm cine sunt firmele care elaborează strategiile de manipulare și care se află în centrul întregii afaceri. Apoi ne-am infiltrat în aceste laboratoare pentru a vedea din interior cum funcționează.

Am identificat două companii cu prezență consistentă pe piața din România: LeadBit (din Rusia) și Everad (din Ucraina). Ambele se prezintă ca niște companii onorabile de marketing afiliat (affiliate marketing), un tip de marketing online în care entitatea mamă vinde produse prin intermediul unor parteneri plătiți pe bază de comision. Am aplicat pentru un cont de partener, am trecut printr-o serie de verificări, apoi am primit acces într-o platformă în care sunt listate zeci de suplimente alimentare, inclusiv Detonic.

Ca partener, poți alege din platformă ce supliment alimentar vrei să promovezi și primești la cheie toată strategia de manipulare. Primești pozele și textele cu care trebuie să creezi site-urile de prezentare menite să păcălească potențialii clienți, toate după același șablon: experți inventați, mărturii de pacienți falși, referiri la celebrități care ar folosi produsul.

Ți se oferă și consultanță despre cum să-ți promovezi site-urile capcană și chiar acces la servicii de traducere. Pentru că, dacă vrei să produci mai mulți bani, ți se recomandă să traduci site-urile în mai multe limbi, lărgind plaja de potențiali clienți.

Așa arată platforma Leadbit când te loghezi cu un cont de partener. În dreapta sus ai suma pe care o câștigi la fiecare comandă (20 de dolari), iar jos ai linkuri către multiple pagini de prezentare predefinite (le puteți vedea aici) cu care poți crea site-uri de prezentare pentru produsul respectiv

Practic, oricine are abilități digitale relativ avansate (știe să creeze un site, să facă optimizare SEO etc) și nu are o problemă cu câștigurile rezultate din escrocarea altor oameni, poate să devină partener într-o astfel de rețea. Se înscrie pe LeadBit, își alege Detonic sau orice alt supliment, primește tot ce are nevoie și creează un site de prezentare. Apoi, începe să-l promoveze pe internet pentru a atrage clienți. De fiecare dată când o persoană apasă pe butonul „comandă“ aflat pe site-ul acestui partener, el urmează să încaseze un comision. Mai departe se ocupă LeadBit: clientul e sunat din call center-ul lor, i se preia comanda, i se livrează produsul și i se încasează banii.

Aceste companii – Leadbit și Everad – și-au construit, așadar, adevărate rețele de vânzători virtuali, care lucrează pentru ei, împânzind internetul cu sute de site-uri și care au un singur obiectiv: să păcălească cât mai mulți oameni.

E ca o rețea de hoți de buzunare pe care un staroste îi școlește și apoi îi trimite să se răspândească prin toate autobuzele dintr-un oraș și să buzunărească un număr cât mai mare de pensionari.

Numai că în epoca internetului, lucrurile arată altfel: pensionari nu mai sunt buzunăriți prin autobuze, ci în timp ce stau pe canapeaua din sufragerie, de către băieți aflați la sute de kilometri distanță, în fața unor calculatoare.

Acum probabil că vă întrebați cine e șeful hoților de buzunare, adică cine se află în spatele Leadbit și Everad.

Companiile sunt deținute de tineri din Rusia și Ucraina, care nu ezită să-și afișeze stilul de viață opulent pe rețelele de socializare. În galeria foto de mai jos sunt rușii Denis Lagutenko și Egor Bruskin, co-fondatori și patroni ai rețelei Leadbit, care vinde zeci de suplimente alimentare marketate ca medicamente minune. Tot în galeria de mai jos puteți vedea și o fotografie din birourile Leadbit aflate în Moscova, postată pe Facebook de Bruskin, care se laudă că în numai trei ani Leadbit a ajuns să acționeze din Țările Baltice până în Europa și din Columbia până în Vietnam. Pe pagina de Facebook, compania rusească se laudă că deține propriile call center-uri în 50 de țări.

Am trimis către Leadbit mai multe întrebări despre suplimentele alimentare pe care le vând în România, dar n-am primit niciun răspuns.

[slide-anything id=”21221″]

Ucrainienii de la Everad sunt cel puțin la același nivel. Vând suplimente alimentare în peste 20 de țări, printre care și România, folosindu-se de o rețea de afiliați care clonează site-uri pe bandă rulantă folosind aceleași strategii de manipulare. Everad își asumă că are call center-uri care preiau comenzile și se ocupă de livrarea produselor, singura sarcină a afiliaților fiind aceea de a populariza cât mai bine suplimentele. Pe lângă comisioanele generoase, se oferă și premii suplimentare pentru afiliații cu cele mai bune performanțe. Cine păcălește cei mai mulți pensionari, poate câștiga un Range Rover!

Amploarea afacerii coordonate de Everad poate fi descifrată și dintr-un comunicat emis de autoritățile ucrainene în mai 2020: „Specialiștii cibernetici ai Serviciului de Securitate din Ucraina au scos la iveală vânzări online de suplimente necertificate și o rețea extinsă de centre de apel. De asemenea, au fost găsiți peste 1,1 milioane de dolari cash la birourile unei companii”. Presa din Ucraina a scris că firma în birourile căreia a fost găsit milionul de dolari era Everad. Am trimis o serie de întrebări pe mailul companiei ucrainene, însă nu am primit niciun răspuns.

Imagine cu banii care au fost găsiți în sediul firmei Everad, conform presei din Ucraina FOTO: Serviciul de Securitate al Ucrainei

În ultimii ani, activitatea Everad a fost coordonată de ucrainenii Ruslan Drozdov și Igor Parinov, care în 2016 au înființat o firmă în România: Make Profit SRL, cu sediul pe Calea Rahovei.

Ulterior, firma a fost predată unui alt ucrainean – Vitalii Stavnytskyi – iar administrator a devenit un cetățean din Republica Moldova – Ion Dombrov. Make Profit SRL și-a păstrat însă obiectul de activitate și în prezent vinde în România suplimentele alimentare deținute de Everad.

Pe parcursul ultimilor ani, cifra de afaceri a acestei firme a explodat: de la 840.000 de lei în 2017 a sărit la aproape 17 milioane de lei în 2018. Conform ultimelor informații fiscale disponibile la Ministerul Finanțelor, Make Profit ajunsese, în 2019, la 67 de milioane de lei, adică peste 13 milioane de euro! Asta deși avea numai trei angajați.

„Prin investiții în reclamă”, ne-a răspuns Ion Dombrov când l-am întrebat cum a ajuns firma pe care o administrează la o asemenea cifră de afaceri. Apoi l-am confruntat cu reclamele înșelătoare ale produselor sale, create de ucrainenii de la Everad, care au și înființat firma românească Make Profit SRL.

„Reclamele la toate produsele sunt înșelătoare, nu numai la ale mele”, s-a scuzat Dombrov. Apoi a încercat să dea vina pe armata de vânzători online: „Noi lucrăm pe contracte cu o grămadă de webmasteri, ei ne fac vânzările. Le spunem produsul, le dăm informații, iar restul fac ei, din capul lor. Și când depistăm o reclamă necuviincioasă, le dăm mail și ei o schimbă”.

Dar nu e doar problema reclamelor înșelătoare. Dombrov ne-a recunoscut că suplimentele pe care le vinde nu au toate avizele necesare pentru a fi vândute în mod legal în România, apoi a început să susțină că, de fapt, nu le mai vinde. „Am încercat să le înregistrăm și, când ne-au respins certificarea, le-am scos și le-am nimicit pe cele care erau pe stoc. În România nu se mai vând”, ne-a spus Dombrov.

La scurt timp după discuția cu administratorul Make Profit SRL, am plasat o comandă pe un site care promovează în România unul dintre produsele firmei. În mai puțin de jumătate de oră, ne-a sunat un operator și a încercat să ne vândă suplimentul, susținând că este produs în Germania și că are toate certificatele. Afacerea merge, deci, mai departe.

Brandurile care girează escrocheria

Și, totuși, povestea nu s-a terminat, pentru că lista celor care profită de pe urma acestor rețele de escrocherie este foarte lungă și ajunge la nume mult mai cunoscute.

Strategiile de manipulare ale firmelor din Rusia și Ucraina precum și sutele de site-uri pe care afiliații lor le creează pe internet n-ar avea nicio valoare dacă n-ar ajunge la un număr foarte mare de oameni. Iar pentru a ajunge au nevoie de niște trambuline, adică de platforme cu mare priză la public.

Așa că, în schimbul unor sume de bani deloc neglijabile, multe site-uri de știri acceptă reclamele manipulatoare ale acestor rețele de escrocherie. E vorba despre publicitatea prin acele imagini cu negi, burți revărsate, viermi, micoze și alte imagini șocante de la finalul unor articole aflate pe site-uri precum: click.ro, romaniatv.net, b1.ro, cancan.ro, realitatea.net, wowbiz.ro. Odată ce dați click pe una dintre acele imagini, e foarte probabil să ajungeți pe o pagină de prezentare a unuia dintre produsele vândute prin această filieră rusească și ucraineană.

Am trimis o listă de întrebări despre etica acestor vânzări către cancan.ro, click.ro (parte din Adevărul Holding) și romaniatv.net, dar nu am primit niciun răspuns.

Poate că vă întrebați, totuși, cum circulă reclamele și banii între companiile din Rusia și Ucraina și site-urile de știri din România? Prin niște agenții de publicitate care joacă rol de intermediari și care sunt specializate în reclame aflate la limita moralității, iar uneori chiar dincolo de ea. Aceste agenții cumpără spații pe site-urile de știri, își postează reclamele și plătesc o sumă fixă de fiecare dată când un cititor dă click pe una din ele.

În România, cele mai active pe această zonă sunt agențiile MGID și AdNow. Reclamele intermediate de aceste platforme sunt, de multe ori, înșelătoare, manipulatoare și conțin informații complet false, fapt foarte ușor verificabil. Astfel, nici rețelele de publicitate care fac profit din vânzarea reclamelor, nici site-urile de știri care le promovează nu se pot apăra spunând că nu știu ce le livrează cititorilor.

MGID este o rețea de publicitate din Ucraina, aflată în directă colaborare cu firme precum Everad și Leadbit, care coordonează escrocheriile cu suplimente naturiste. MGID promovează cu precădere reclamele unor astfel de rețele și le oferă și instrucțiuni despre cum să atingă un public cât mai numeros și cu ce tip de păcăleli îl pot cuceri. Despre România, reprezentanții MGID spun, în comunicările cu clienții, că suplimentele alimentare au mare succes: „Mai ales produsele care ajută la combaterea diabetului, papiloamelor, varicelor, disfuncțiilor erectile și obezității”.

Instrucțiunile MGID merg până la a face un profil pentru utilizatori în funcție de județele din care provin: dacă vrei să vinzi suplimente pentru diabet, trebuie să le promovezi în special în Brăila, Arad, Bacău, Ploiești și Buzău. Varicoza vinde bine în Satu Mare, suplimentele pentru disfuncție erectilă au căutare în Mureș, Sibiu și Maramureș.

Așa arată indicațiile pe care MGID le oferă partenerilor despre cum să atragă clienții din România

I-am contactat pe reprezentanții rețelei MGID și le-am trimis mai multe exemple de reclame condamnabile pe care le promovează. Printre ele, o reclamă care îl cita pe expertul inventat „dr. Alexandru Rafila, medic endocrinolog român” și care recomanda bolnavilor de diabet să renunțe la medicamentele convenționale recomandate de „medici analfabeți”, pentru că sunt „calea spre boli și moarte”.

Răspunsul celor de la MGID a fost sfidător. „Toate materialele care conțin aceste anunțuri sunt create, targetate și se încadrează în categoria reclamelor”, ne-a transmis, prin email, Eduard Zaplotynskyi, reprezentant pe Europa al MGID. Acesta a adăugat că firmele care le vând „sunt de încredere” și că „toate produsele respectă normele și sunt verificate”.

În ciuda acestei abordări, la scurt timp după mailul nostru, MGID a ascuns pentru moment majoritatea reclamelor care promovau suplimente alimentare pe site-urile din România. Produsele care „respectă normele” au devenit, brusc, indezirabile. Mai jos, lăsăm câteva printscreenuri din cele pe care le avem arhivate, cu reclame MGID care promovează suplimente alimentare pe site-uri de știri românești.

[slide-anything id=”21223″]

Compania Adnow, cealaltă agenție care livrează reclame manipulatoare pe site-urile din România, ne-a transmis că nu are nicio vină pentru acest lucru. Răspunsul lor este o mostră de cinism care sintetizează perfect filosofia acestei industrii:

„Adnow nu este responsabil de produsele promovate, deoarece acestea nu ne aparțin. (…) Publicitatea care se promovează prin intermediul nostru are ca scop principal atragerea audienței de pe site-urile cu care colaborăm și monetizarea traficului. Această industrie și toate părțile implicate în proces au un interes comun – conceptul de monetizare. Publisherii sunt interesați să își monetizeze la maxim traficul, advertiserii sunt interesați să își vândă într-un final produsul promovat, iar noi, ca și intermediari, ne asigurăm că atât publisherii (n.r. site-urile), cât și advertiserii, își ating scopul”.

Reprezentanții companiei recunosc că îi au sau i-au avut ca parteneri pe Leadbit și Everad. Faptul că aceștia clonează site-uri ale instituțiilor sau că inventează medici și pacienți nu pare să fie o problemă, atunci când unicul scop al tuturor celor implicați îl reprezintă banii.

O corporație prea puternică pentru a da explicații

Nu putem omite din această poveste cel mai cunoscut intermediar care contribuie la distribuirea reclamelor mincinoase către un număr cât mai mare de oameni. Este vorba de Google, una dintre marile corporații ale planetei, care câștigă sume uriașe de bani din distribuția de reclame în mediul online.

Dacă o platformă controversată precum MGID este respinsă de mulți publisheri, Google livrează reclame pe aproape toate site-urile de știri din România. Și în unele cazuri livrează chiar și reclame la suplimente din plante care te conduc către site-uri capcană. Asta deși, la nivel declarativ, Google aplică filtre severe prin care sunt interzise produsele care „sugerează că sunt la fel de eficiente ca medicamentele eliberate pe bază de rețetă sau substanțele controlate” sau sunt „neaprobate de guvern”.

Google mai încasează bani de la rețeaua care vinde medicamente minune și pentru a le oferi acestora o vizibilitate mai bună în motorul de căutare. Spre exemplu, dacă veți căuta Detonic pe Google, veți vedea că primele rezultate sunt marcate ca anunțuri, ceea ce înseamnă că Google a încasat bani ca să le facă mai vizibile.

Așa arată pagina de rezultate generate de Google atunci când cauți după cuvântul Detonic

Corporația americană nu pare preocupată să-și înăsprească filtrele care ar trebui să elimine reclamele mincinoase. Le-am cerut reprezentanților Google România o poziție oficială față de această situație, dar după aproape o săptămână de așteptare nu am primit niciun răspuns.

Totul e ilegal, dar statul român nu poate face nimic

Dacă ați reușit să ajungeți până aici, probabil că mai aveți răbdarea să aflați cum reacționează statul român la toată această poveste. Dincolo de reclame mincinoase, de nume de medici și de instituții folosite în mod fraudulos, cel mai flagrant aspect este că suplimentele comercializate de această rețea sunt vândute în mod ilegal pe teritoriul României.

Teoretic, niciun supliment din plante nu are voie să intre pe piața autohtonă fără să fie verificat și avizat în prealabil de Institutul de Bioresurse Alimentare (IBA). Am trimis institutului o listă cu 22 de produse vândute prin rețeaua coordonată din Rusia și Ucraina. Ni s-a răspuns că 20 dintre ele nu sunt autorizate în România, în timp ce în cazul a două dintre ele, producătorii au încercat notificarea, dar nu au primit-o pentru că nu au adus completările solicitate la dosar.

Printre produsele care nu au aviz se numără și Detonic. „Nu este notificat de institut și nici notificabil, pentru că are o plantă interzisă la noi în țară, e vorba despre Leonorus heterophyllus. Deci, e comerț ilegal”, ne-a spus Tatiana Onisei, șefa Serviciului Național pentru Plante Medicinale din cadrul IBA.

Onisei admite că această categorie de suplimente vândute pe internet încalcă toate regulile, mai ales atunci când sunt folosite exprimări de genul „salvați-vă de infarct cu acest supliment”. „Sub nicio formă nu au voie să se adreseze unui om bolnav, lăsându-l să creadă că poate fi tratat sau vindecat. Asta este interzis la suplimente alimentare.”

Institutul de Bioresurse Alimentare nu are mecanisme prin care să poată dicta sancțiuni, așa că atunci când descoperă suplimente alimentare care încalcă legea nu poate decât să anunțe Poliția. Numai că atunci când intră în zona comerțului online, Poliția devine, de cele mai multe ori, neputincioasă, acuzând lipsa unui cadru legislativ care să-i permită sancționarea escrocilor.

Într-o adresă din 2015, Direcția de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Poliției Române susținea demersul prin care Institutul de Bioresurse Alimentare cerea Parlamentului să elaboreze cât mai repede o lege care să reglementeze comerțul cu suplimente alimentare, inclusiv comerțul online.

Proiectul acestei legi a zăcut în sertarele Parlamentului în ultimii opt ani, iar forma sa finală, care așteaptă încă să fie promulgată de președinte, tot nu ar oferi suficiente instrumente pentru reglementarea comerțului online cu suplimente alimentare. „Nu e pusă în acord cu normele europene în domeniu, deci nu va stopa fenomenul”, afirmă Tatiana Onisei, reprezentanta Institutului de Bioresurse Alimentare.

În această confuzie generală, nu e de mirare că instituțiile care ar trebui să ia măsuri preferă să tacă sau să paseze responsabilitatea. În urmă cu trei săptămâni, am trimis la Poliția Capitalei o solicitare cu privire la reclamațiile și anchetele pe tema vânzării online a suplimentelor neautorizate, dar nu am primit un răspuns.

La fel au procedat și cei de la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC). După 32 de zile de la solicitarea în care îi întrebam dacă au primit reclamații de la consumatori păcăliți de această rețea și dacă au luat vreo măsură, reprezentanții ANPC ne-au transmis, scurt, că nu intră în competența lor.

În acest timp, instituția cu atribuții similare din Ungaria încearcă să combată fenomenul suplimentelor alimentare înșelătoare depistând produsele suspecte și lansând avertismente publice către cetățenii maghiari.

Am trimis către Biroul Național pentru Siguranța Lanțului Alimentar din Ungaria o solicitare în care întrebam ce măsuri au luat în privința suplimentului alimentar Detonic. Ne-au răspuns mult mai repede decât ANPC-ul din România și ne-au prezentat măsurile luate: „În urma anchetei, s-a stabilit că informațiile prezentate despre produs nu respectau cerințele legale. Erau puse în vânzare produse cu același nume și cu o compoziție aproape la fel, dar pentru utilizări diferite. Fotografiile folosite pentru a dovedi eficiența produselor erau, de asemenea, fictive. Am considerat că este important să informăm publicul, iar conținutul site-ului respectiv a fost retras”.

În loc de încheiere, le transmitem tuturor instituțiilor publice din România, care se simt responsabile să stopeze acest fenomen, că au permisiunea noastră de a posta acest articol pe propriile site-uri, în lipsa unor avertismente oficiale către cetățeni.

Autori: Andreea Pocotilă, Sergiu Dimitriu, Alex Nedea
Editori: Mihai Voinea, Cristian Delcea


SUSȚINE PROIECTUL RECORDER
DONEAZĂ PENTRU JURNALISM
Conținutul nostru este gratuit, însă n-ar fi posibil fără oameni care plătesc pentru el. Salariile jurnaliștilor, deplasările în țară și toate celelalte cheltuieli necesare pentru funcționarea unei redacții sunt susținute din donațiile cititorilor. Contribuie și tu!
Cele mai recente

DOCUMENTAR RECORDER. Deceniul Iohannis

Ca de atâtea ori în ultimii 35 de ani, suntem iarăși în fața unei alegeri dificile. În șubreda noastră democrație, a căuta un președinte într-o sumă de candidați departe de a se ridica la înălțimea acestei funcții n-a fost vreodată ușor. Devine însă și mai complicat dacă ne uităm bine la România prezentului – o țară a speranțelor risipite, a neîncrederii și a apatiei. Oricare îi va fi numele, noul președinte e, inevitabil, consecința unui deceniu neîncheiat încă – deceniul Iohannis.  Întoarcerea în urmă cu zece ani poate fi un exercițiu dureros. Ne obligă să retrăim, dar ne ajută să