VIDEO. Copiii sunt bine

Ce cred liceenii de azi despre corupția din școli, politica făcută de la catedră și cum sunt încălcate, zi de zi, drepturile elevilor.

O generație liberă vine din urmă. Ei sunt tinerii care refuză să mai stea cuminți în bănci, cu mâinile la spate, cum au fost învățați acasă. Sunt adolescenții care vorbesc neîntrebați la oră, dacă au ceva relevant de spus. Sunt copiii care refuză să-și înghită cuvintele în fața adulților, când știu că au dreptate, și care nu vor deloc să-și „vadă de treabă”, deși au crescut cu îndemnul ăsta la veșnică resemnare. Și care înțeleg din ce în ce mai clar că, în jurul lor – în școala lor, în țara lor – lucrurile nu sunt așa cum ar trebui să fie.

Am vorbit cu cinci astfel de tineri. Cu cinci adolescenți care fac parte din asociații pentru drepturile elevilor și care luptă, concret, cu „sistemul”. Cei mai mulți nu au încă 18 ani, nu au drept de vot, dar știu deja cât de important este să te implici. Chiar dacă școala nu-i pregătește deloc pentru asta.

Toți au confirmat deschis, fără teamă, că „nu e bine”. Că, deși la suprafață se vorbește de reformă în școala românească, sistemul e același. Că tot pe „atenții” se obțin notele și că liniștea se păstrează, de multe ori, prin teroare.

Acestor tineri, însă, nu le tremură vocea când zic că drepturilor elevilor sunt încălcate zi de zi. Sau că școala devenit un instrument politic. Așa că ei s-au decis să nu mai folosească inutil, doar prin compuneri, cuvinte mari ca „schimbare”. Ci chiar să se pună pe treabă.

Membrii Asociației Elevilor din Constanța, de exemplu, s-au judecat cu primăria pentru că nu li se oferea, așa cum prevede legea, transport local la preț redus. Și au câștigat.

Așa că au prins curaj. Și țintesc dincolo de primării. Recent, asociațiile de elevi din mai multe județe au transmis un comunicat în care au condamnat faptul că Guvernul a anunțat că vrea să modifice – pentru a nu-știu-câta oară – legile educației, fără să se consulte cu ei, cu elevii, principalii beneficiari ai sistemului. Și spun că nu vor să se oprească aici.

Cei care vă veți întreba urmărind acest interviu „Ce mai vor și copiii ăștia? Nu au ore, examene, altă treabă?”, ascultați-i măcar cu gândul că, în curând, ei vor fi cei care vor decide, la vot, cum va arăta România.

Cele mai recente

Ce ne enervează #21 – E prea puțin Ceaușescu

O ediție despre cum te amețesc alegerile astea mai tare decât tiribombele, despre cum faci bani cu nepoții, despre cum punem femeile să facă plozi pentru că țara are nevoie de trupuri, despre cum îți alegi consilierii fără să fii consiliată, despre competenții candidați AUR și SOS, dar și despre faptul că e prea puțin Ceaușescu în viața noastră politică, sau ce-o fi asta.

Violența împotriva femeilor din politică a devenit doctrină națională: „Ești redusă la funcția ta de a face copii și de a produce plăcere”

Interviuri realizate de Recorder cu 16 politiciene, dar și hotărâri de instanță sau ale Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), arată că sexualitatea reprezintă tema cel mai des folosită în atacurile la adresa femeilor din politica românească: referințe la viol, la promiscuitate, la folosirea sexului pentru a obține o funcție, la infidelitate. Scopul e să le umilească și să le distrugă reputația.