Comuna în care sătenii sunt educați după modelul japonez: „Gunoiul e ceva intim, nu-l arunci unde-ți vine”

1322
Cele 16 milioane de euro atrase prin proiecte europene au transformat Ciugudul într-o comună curată și verde FOTO: Facebook

În mijlocul țării, în Alba – un judeţ care se confruntă cu depopularea şi sărăcia – o comună are o absorție record a fondurilor europene: 16 milioane de euro în ultimii 10 ani. Ciugudul găzduiește cel mai mare teren de golf din România, are eoliană, gunoi selectat ca-n Occident și planuri pentru o mașină electrică. Cum au fost posibile toate astea?

„Minune la Ciugud!”, au titrat ziarele, în repetate rânduri. „Este localitatea cu cel mai mare grad de absorbție al fondurilor europene”, venea şi precizarea. Comuna asta cu puțin peste 3.000 de locuitori – aflată la 12 kilometri de oraşul Alba Iulia – a devenit cunoscută pentru că oamenii de aici au făcut ce nu au reuşit alţii din oraşe mari, cu sute de mii de locuitori. Au folosit banii europeni ca să se dezvolte.

Cu peste 16 milioane de euro atrase în ultimii 10 ani de la Uniunea Europeană – „bugetul comunei pe 50 de ani!” – ciugudenii au pus asfalt, inclusiv pe drumurile care duc la câmp. Au făcut reţea de gaze, canalizare, centru cultural, au pus şi internet gratuit. Au trasat piste pentru biciclete și au făcut pe un imaş unde cândva păşteau vacile un parc industrial care angajează cam tot ce e mână de lucru în satele componente. De aici pleacă, inclusiv peste hotare, de la piese pentru mașini „made in Ciugud”, la carne gata condimentată pentru kebabul mâncat la Paris. Şomajul în comună e aproape zero, iar pe listele de asistaţi social figurează doar două persoane.

La Ciugud mai e ceva. Comuna s-a angajat ca, până în 2020, să reducă emisiile de carbon cu 20%. Cât Donald Trump scoate SUA din Acordul pentru climă de la Paris, Ciugudul se străduiește să devină o comună „verde”.

Gheorghe Damian este primar aici din 2000. Avea doar 30 de ani când a fost ales prima dată. De atunci câştigă alegerile locale cu majoritate covârşitoare. Înainte, era asistent medical. Apoi, a intrat în politică, și-a făcut carnet de PSD-ist, iar acum e independent. La sfârşitul anului trecut, a fost dat afară din partid. I s-a reproșat că, la alegerile parlamentare nu a făcut campanie pentru candidaţii PSD preferaţi de conducere. „Am început să mă obişnuiesc să fiu independent”, zice, în timp ce urcă un deal, cât să arate că, jos, în vale, un investitor face ultimele pregătiri pentru inaugurarea unui ditamai terenul de golf.

Primarului din Ciugud nu i-au venit însă idei de dezvoltare contemplând, filosofic, dealurile din comună. A aplicat, cum s-a priceput, ce a văzut prin alte țări. În timp ce schimbul de experiență e pentru mulți funcționari publici prilej de shopping, Damian a preferat să ia notițe. Cum ar veni, primarul a furat… Doar că a furat idei care schimbă viața a 3.000 de oameni.

Experiența norvegiană

Primul proiect verde din comună – care a atras şi atenţia presei – a fost, în 2014, construirea unei centrale eoliene şi solare, sus, pe un deal, în satul Seuşa. Proiectul a fost al Universităţii de Vest, din Timişoara, iar banii ai Guvernului Norvegiei. Norvegia are un program de granturi pentru Europa de Est, prin care încearcă să scadă disparitățile dintre țări, cu proiecte de reducere a emisiilor de carbon. La ei, peste 98% din energia produsă e verde.

Banii nordicilor au fost bineveniți. Cu eoliana, ciugudenii nu mai plătesc iluminatul public. Au economisit astfel cam 500.000 de lei. „Doar că avem o problemă”, zice Damian, sus, pe deal, la Seuşa.

Arată spre eoliană. Vântul bate de te zboară, dar elicea stă. Se mai defectează și ea – ne dăm cu părerea, dar primarul dă din cap că „nu“ și începe o poveste tipic românească. „Am putea să ne producem tot curentul electric pentru tot ce înseamnă instituţii publice şi nu numai, chiar să vindem curent. Dar nu se poate“. Pentru că folosesc rețeaua națională de distribuție, ciugudenii nu pot da mai departe ce le prisosește. Sistemul nu preia surplusul.

„Autoritatea Naţională pentru Reglementarea Energiei se îndârjeşte în a nu reglementa situaţia de genul acesta: când produc mai mult, să pun în sistem, când am nevoie – să iau din sistem. Nu înțeleg de ce nu se poate să punem un contor care să măsoare cât produc şi pun în sistem şi cât iau şi în fiecare lună să facă diferenţa!”.

Localnicilor nu le rămâne decât să irosească surplusul de energie, eliberându-l printr-o rezistență în aer. Sau – cum fac de obicei –, dacă ating norma, să pună o frână mecanică și să se uite cum stă eoliana, a pagubă, pe deal. În timp ce statul norvegian dă bani ca eolienele să se învârtă libere pe dealurile României, statul român le pune bețe în roate.

Iluminatul public din Ciugud este asigurat prin resurse proprii: o eoliană montată pe bani norvegieni

Primarul are o teorie legată de opoziţia întâmpinată. „Băieţii deştepţi”. Ei și-ar băga coada chiar și aici, la nivelul unei comunităţi rurale. „Încearcă probabil să ţină în mână toate acestea, în lumea asta cine are energia are puterea”.

Damian a învăţat însă din experienţa cu eoliana că nu e cazul să se oprească cu investițiile în energie verde. Acum plănuiește să facă o parcare, ale cărei prelate să fie panouri solare. Prin ele vor să alimenteze primăria și școala. Apoi vor instala un punct de alimentare a mașinilor electrice și vor cumpăra pentru primărie un astfel de vehicul. „M-am dat cu o astfel de mașină. Îi faină, zici că mergi pe bicicletă!”.

Experiența germană

A fost o vreme când Ciugudul numai verde nu era. Văile din comună erau mai mult gropi de gunoi. Apoi a fost Damian în Germania. A întrebat, cu o brumă de invidie: „De unde atâta spirit civic?”. De ce nemții nu aruncă gunoiul pe unde îi taie capul? I s-a răspuns: au fost decenii la rând în care, în Germania, s-au aplicat amenzi drastice, pentru orice încălcare a legii. Aruncatul gunoiului nu făcea excepție.

Damian s-a întors acasă și a început să aplice amenzi. Se ajunsese chiar la un sistem de răsplată al celor care anunțau cine aruncă gunoi. Dacă amenda era, de exemplu, de 10.000 de lei, 100 îi revenea celui care sesiza. „Nu i-am făcut turnători, ci oameni cu spirit civic”. Și dacă acum 15 ani aplica sute de amenzi anual, anul acesta a dat vreo 20. „Și majoritatea sunt întocmite pe numele unor oameni care erau în trecere prin comună”. Prima amendă, însă, nu se uită niciodată.

Cetățenii din Ciugud au învățat că e mai bine să strângă gunoiul decât să ia amendă FOTO: Facebook

Prin 2001, Gheorghe Damian, pe atunci în vârstă de 31 de ani, îi aplica unui bătrân de 70 de ani o amendă, după ce l-a prins că arunca niște vreascuri. „Cine ești tu, copile, să mă amendezi pe mine?”, s-a supărat moșul.

Viaţa a mers mai departe la Ciugud şi după acest eveniment nefericit. Câțiva ani mai târziu, Damian și bătrânul s-au întâlnit la un parastas. „Zice: «Primare, să ştii că nu-s supărat pe tine». «Dar de ce ai fi supărat?», «Păi, ştii atunci când m-ai amendat? Bine ai făcut! Că altfel erau numai gunoaie pe malul Mureşului»”. „Am preferat să merg pe ideea: la fiecare dușman pe care mi-l fac cu asta, câștig 20 de prieteni”.


„Nu pot să suport mizeria. Tata, Dumnezeu să-l ierte!, să-l văd că aruncă, l-am amendat, l-am executat!“

Gheorghe Damian, primarul comunei Ciugud



Experiența spaniolă

„Noi avem Mureşul ăsta. Pentru noi, Mureşul este un dar de la Dumnezeu!”. Malul Mureșului ar putea, de altfel, să facă din Ciugud un magnet pentru turiști. Deja se discută de amenajarea unei promenade, cu debarcadere și piste de biciclete la care să se folosească materiale ecologice.

„Iar aici este terenul de golf”, arată Gheorghe Damian în vale. Pe 57 de hectare de fostă pajişte s-a amenajat cel mai mare teren de golf din România și unul dintre cele mai moderne din Europa”. Planul e așa: vor veni oameni cu bani, vor juca golf, prestigiul localității va crește, la fel și prețul terenurilor. Oamenii se vor stabili aici.

E un plan pe care Gheorghe Damian a început să-l pună la cale după ce a văzut, prin 2002, în Spania, cum un orășel de lângă Madrid, Villanueva de la Torre, și-a sporit populația de la vreo 5.000 la 15.000 de locuitori, după amenajarea unui teren de golf. Banii deja au început să vină. Taxa de concesiune e undeva pe la 100.000 de euro pe an. „Toată construcţia asta a făcut să încasăm câteva miliarde de lei vechi numai din taxa de autorizare. Viaţa oamenilor se schimbă automat aici”. Terenul a fost inaugurat la sfârșitul acestei săptămâni, în prezența președintelui Iohannis.

Terenul de golf inaugurat, la Ciugud, cel mai mare din Estul Europei FOTO: Facebook

Experiența asiatică

Anul ăsta, primăria a reziliat și contractul pe care îl avea cu fostul operator de salubritate, din cauza serviciilor slabe și neconforme cu normele europene. Acum, primăria Ciugud plănuiește să le dea localnicilor, gratuit, aparate de compostare a deșeurilor. Iar prin martie, s-a organizat o campanie de informare asupra colectării selective a deșeurilor. Au implicat copiii de la şcoală. Au mers acasă la săteni și au explicat ce înseamnă fracția umedă și fracția uscată (deşeurile umede, menajere, trebuie separate de cele uscate, din plastic sau hârtie etc.). „Patrula eco” s-a numit acţiunea.

Primarul Gheorghe Damian și copiii din „Patrula Eco”, în martie 2017 FOTO: Facebook

Patrula a fost organizată dintr-un motiv foarte simplu. Dacă nu merge cu amenda sau cu vorba bună, atunci poate merge cu rușinea. „Le-am demonstrat vârstnicilor că un copil are mai multă conştiinţă decât ei. Şi atunci, cumva, a apărut acel sentiment de ruşine”.

La întâlnirile publice, Gheorghe Damian se lansează tot timpul în niște exemple, învățate din cele două călătorii pe care le-a întreprins în Asia, de data aceasta. „Unde vreţi să ajungeţi?”, îi întreabă pe săteni. „Vreţi să ajungeţi o comunitate în care primăria să vină să vă ia gunoiul din buzunar, să-l pună în coşul stradal? Sau să ajungeţi unde e Tokyo, unde e Seulul, unde în centrul oraşului nu găseşti fir de gunoi. De ce? Pentru că în cultura acelor popoare gunoiul este ceva intim şi nu poți să-l arunci unde-ți vine, nu e normal să-l arunci în spațiile publice. Şi, sper, ciugudenii să ajungă cât de curând acolo”.

În România, potrivit Eurostat, doar 3% dintre deșeuri sunt colectate. La asemenea cifre, planurile ciugudenilor par o excepție. Din când în când, însă, la primărie sună telefonul. E câte un primar de prin alte localități. A auzit de „comuna cu cea mai mare absorbție de fonduri europene”. Omul se prezintă și apoi întreabă: când poate să vină într-un schimb de experiență la Ciugud?

Acest articol face parte din proiectul editorial „România pe curat”, realizat cu sprijinul AQUA Carpatica.