După 10 luni de guvernare alături de PNL, USR și UDMR, cu Ilie Bolojan prim-ministru, PSD a spus, așa cum tot amenința de ceva timp: „Ajunge. Până Aici”.
Deși pare că situația din Iran s-a ameliorat temporar, războiul ne-a arătat cât de dependente sunt, de fapt, statele europene de petrolul și gazele din Asia de Vest. Totodată, au fost reluate discuțiile despre necesitatea tranziției energetice, de la combustibilii fosili și alte surse poluante, la surse regenerabile, precum cele solare, eoliene sau hidroelectrice. Nu și în România, unde, de câțiva ani, politicienii se încăpățânează să caute alternative mai puțin sustenabile pentru asigurarea independenței și suveranității energetice.
Generații întregi au crescut citind despre o lume științifico-fantastică a viitorului în care tehnologia va aduce nu doar mașini zburătoare și călătorii în spațiu, ci și roboți care să lucreze
Deși ani la rândul politicienii au promis că vor schimba radical organizarea și funcționarea statului, de multe ori pare că România bate, de fapt, pasul pe loc.
Dincolo de problema rețelelor de socializare, Răzvan și Vlad vă propun o analiză care să ofere o înțelegere aprofundată a generației Z (cei născuți în perioada 1997-2012), din care fac și ei parte. Așadar, întrebarea de la care pornește acest episod este: „Rezolvă interzicerea rețelelor de socializare problemele tinerilor din România?”
În acest episod din „Politică la minut by Recorder”, Răzvan Petri și Vlad Adamescu analizează taberele care se conturează în societate și discută care ar fi cea mai potrivită direcție pentru România.
De trei ani, Serviciul Român de Informații funcționează fără un director permanent. Lucian Pahonțu conduce Serviciul de Protecție și Pază de 21 de ani. Gabriel Vlase a mers la Formula
La 36 de ani de la Revoluție, România s-a schimbat radical
În acest episod, Vlad Adamescu și Răzvan Petri vor discuta despre viitorul proiectului european, despre ce are de câștigat România din apartenența la UE, dar și despre rolul real al instituțiilor europene în influențarea politicilor naționale.
Politicieni, artiști, oameni de cultură sau ai Bisericii continuă și astăzi să rostogolească propaganda la un secol de la apariția celei mai sângeroase mișcări extremiste și antisemite din România. De
Politicieni din toate taberele invocă adesea meritocrația ca soluție pentru un sistem clientelar și corupt, pe care, paradoxal, tot ei l-au creat.
Există cu adevărat cancel culture în spațiul public autohton? Și unde se trasează granița dintre libera exprimare și instigarea la ură?
Vlad și Răzvan analizează temele de propagandă ale extremei drepte din România și de dincolo de granițe, demontează cele mai populare mituri despre migratorii străini și analizează motivele pentru care pare că tinerii sunt mai predispuși în a pica în plasa dezinformărilor.
