HARFELE SĂPTĂMÂNII. Scandal PNL-PSD într-un sat din Gorj, după ce o mână criminală aprinde iluminatul public ziua și-l stinge noaptea

Rubrica „Harfele săptămânii” face, în fiecare duminică, un scurt inventar al știrilor cu harfă care ne-au trecut pe la urechi în ultimele șapte zile. O listă de fleacuri care, adunate la un loc, compun un mic tablou al României din zilele noastre.

Cu durere în suflet, ne aplecăm din nou asupra polițiștilor din Alexandria. După ce în urmă cu două săptămâni împingeau la un Logan fără benzină, săptămâna asta și-au demonstrat încă o dată neputința de a pune în aplicare legea. În timp ce stătea la pândă cu radarul, un polițist teleormănean a surprins un Audi Q7, cu numere de Germania, frumos, care rula cu 160 de kilometri la oră. La acea viteză, și să fi vrut șoferul să oprească la semnalul polițistului și tot n-ar fi putut. Dar, oricum n-a vrut; și-a continuat liniștit drumul, pe centura ocolitoare a Alexandriei. Văzând acestea, polițistul teleormănean a dat la cheie, a așteptat ca Loganul să prindă un pic de forța, și fuga după Q7! Cum diferențele tehnice dintre cele două mașini și-au spus repede cuvântul, polițistul a încercat să reducă ecartul printr-un șofat dezinvolt și agresiv. La primul obstacol, însă, (un sens giratoriu) omul legii s-a pierdut cu firea și a izbit serios o mașină care circula regulamentar. Din fericire, accidentul nu a produs victime omenești. Polițistul s-a ales cu o puternică sperietură și cu o mare tristețe: el va plăti din salariu (sau din șpagă… nu ne interesează, să se descurce) daunele produse mașinii din dotarea Poliției. Cât despre șmecherul cu Q7, el va rula cu mare viteză pe șoselele țării până la adânci bătrâneți, întrucât, iată ce se întâmplă cu Poliția română când încearcă să-l oprească.

Loganul de Poliție pe care opera radarul era unul neinscripționat, ca să nu se prindă fraierii. FOTO: www.explozivnews24.ro

Dacă v-ați speriat de mașini și vreți să mergeți cu trenul în concediu, stați puțin și nu mânați căci avem și cu trenul o harfă: După necazul cu locomotiva care și-a pierdut vagoanele în mers, o nouă nenorocire a avut loc pe căile ferate române. O garnitură care se deplasa încetișor de la Oradea către Mangalia n-a putut evita impactul frontal cu o vacă aflată la păscut. Din nefericire, în urma ciocnirii violente vaca nu și-a mai putut continua viața, iar locomotiva a fost atât de avariată încât trenul nu și-a putut continua drumul. Călătorii au rămas în câmp până la sosirea unei noi locomotive. Acum, și ei au vină: ce căutau sau meargă de la Oradea la Mangalia? Chiar credeau că vor ajunge vreodată? Vara? Cu trenul?

El este Muia

Demers superb al primarului Marcel Muia din Chevereșu Mare (județul Timiș). Muia (de la PSD, sigur că da) le-a oferit consătenilor, cu ocazia Zilelor Comunei, nu mai puțin de 6.000 de mici, precum și un număr de magie (cu porumbei și cu flori), informează ziarul “Adevărul”. Sătenii s-au înfruptat din darul lui Muia, au luat micii și i-au băgat în gură fără să se gândească la nota de plată: 25.000 de lei, bani publici. Pe lângă mici și muștar, Muia (al cărui slogan electoral a fost „Mai bine pentru mai mulți”) a oferit și o băutură carbogazoasă, ca răcoritor, precum și o înghețată. Bravo, domnule Muia. Să mai faci!

Caz suspect în orașul Bârlad (supranumit, pe bună dreptate, Sibiul Moldovei). Trei cetățeni americani aflați în vizită în țara noastră au intrat fără drept în incinta Unității Militare din Bârlad. Luați ca din oală, americanii au pretextat că ei căutau, de fapt, un cimitir evreiesc în care aveau rude date pământului. Nu-i credeți, moldoveni! E clar că umblau să afle secretele rulmentului de Bârlad. Dacă vor să facă spionaj militar, de ce nu spun omenește? Adică portarul de la intrare e pus chiar de prost acolo? Nu trebuie să facă și el de o cafea?

Singurul lucru pe care îl mai poți face ca microbist în România este să te uiți la meciurile din Liga 1 și să râzi de numele jucătorilor. În acest sens, vă anunțăm că, la partida FC Voluntari – Astra Giurgiu, unul din cele patru goluri a fost înscris de atacantul Silviu Balaure. El s-a desprins din marcajul fundașului Ionuț Balaur și a marcat în poarta apărată de Dragoș Balauru. Propunerea noastră e ca, dacă tot avem atât de mulți, să adunăm unșpe Balauri din ăștia și să facem o națională cu ei. Măcar să mai speriem și noi adversarii cât de cât. Și facem și economie, că-l dăm afară pe Christoph Daum și-l aducem selecționer pe alde Denis Zmeu (în prezent la naționala Moldovei), să-i strunească bine pe Balaurii tricolori.

Vipia care biciuiește țara parcă le-a luat mințile unor olteni din satul Andreești (comuna gorjeană Vladimir). Autoritățile locale au creat cadrul propice unui iluminat stradal modern, european. Buba e că au pus un întrerupător manual, și de cum se lasă seara o mână ticăloasă umblă și stinge becurile, lăsându-i pe gorjeni în beznă. Pentru ca bătaia de joc să fie completă, în zori aceeași mână reaprinde lumina, deși soarele e sus pe cer și nu mai e nevoie. Primarul Andreeștiului, Ion Ianăși (PNL), se vaită că totul este o răzbunare politică și o încercare de a-l discredita. El e convins că mâna care stinge e coordonată din umbră de fostul primar, Marius Vijulan (PSD). Nu știm cine are dreptate în această încleștare oltenească, dar ne simțim obligați să atașăm fotografiile celor doi adversari politici. Priviți-i și gândiți-vă în tihnă la cei care ne conduc.

Ion Ianăși, trist (PNL) – stânga. Marius Vijulan și mâna criminală (PSD) – dreapta.

Îl felicităm din toată inima și pe Tiberiu Costea, primarul vâlcenilor din Lungești. El a dovedit că este un mare om de harfă, preluând gunoiul rămas în urma Festivalului Olarului, încărcându-l în colete sigilate și returnându-l ca pe niște cutii cu cadouri celor care l-au lăsat în urmă: o familie de neisprăviți cu antecedente în murdărirea Lungeștiului. Inițiativa edilului lungeștean pare să fi dat rod, fiindcă aceia care au aruncat au venit la primărie cu capul plecat și au cerut iertare. Păi se poate?

Titlul săptămânii merge la Timișoara: „Iată ce face Lidl pentru România. Îți vine să crezi?“. O superbă îngemănare a tabloidizării cu reclama fardată în articol de presă. Din text aflăm că retailerul german a exportat marfă românească de 25-30 de milioane de euro. Adică a făcut afaceri. Totul este prezentat însă ca un imens serviciu pe care ni l-au făcut nemții. De parcă nu mai pot ei de mila noastră. Le urăm ziariștilor de la www.timisoarastiri.ro tradiționalul “poftă bună, să fie primit!”.

O întâlnire tovărășească a avut loc în această săptămână în municipiul Râmnicu Vâlcea. La invitația politicianului socialist Constantin Rotaru, ambasadorul Cubei în România s-a deplasat la Vâlcea și a luat cuvântul în aula Bibliotecii “Antim Ivireanul”, expunând într-o lumină sumbră câteva realități din lumea capitalului. A reieșit un frumos material și pentru televiziunea locală VTV România, comunismul cubanez fiind îndelung elogiat pe post.

Un scandal început pe Facebook în comunitatea „Ești din Rotunda dacă… “ a escaladat rapid și a fost nevoie de intervenția Poliției. Cei care sunt din Rotunda (o localitate din județul Neamț) s-au luat la harță de la camerele montate în biserică de părintele Duma. S-a speculat că slujitorul Domnului vrea să vadă câți bani lasă fiecare enoriaș la cutia milei. Alții l-au calomniat pe preot în ultimul hal, spunând că speră să vadă pe înregistrările video și intrările și ieșirile unei misterioase doamne care calcă pragul casei parohiale. Într-un mesaj pe rețeaua de socializare, popa a temperat spiritele, rezumându-le credincioșilor filosofia sa de viață în chestiunea banilor care i se cuvin sfintei Biserici: „cine are mult să dea din abundență, cine are puțin să dea din ce are”. Așa că, rotunzilor, nu vă mai certați, că oricum trebuie să dați.

Cineva a blestemat investițiile în infrastructura sportivă din sudul țării. După ce la Craiova s-a constatat că stadionul e proiectat greșit (când au ajuns să îmbine o tribună cu o peluză, muncitorii și-au dat seama că nu se pupă la nivel. Venea una mai sus și una mai jos, fir-ar ale dracu!), acum, în Alexandria, recent inaugurata sală de sport la cedat la prima ploaie. Și au trecut numai trei luni de la inaugurarea sub înaltul patronaj al cuplului Dragnea -Shhaideh. Presa locală a relatat că sunt găuri în tavan iar parchetul s-a umflat din cauza apei și trebuie schimbat. Noi îi implorăm pe oficialii teleormăneni să nu mai schimbe nimic, că punem pariu că mai bagă vreo 5 milioane de euro în sala asta. S-o lase așa, că oricum terenul e același și pentru noi și pentru adversar.

Rămânem la sport. E oficial, Liviu Pop, ministrul Educației, a anunțat apariția manualelor de educație fizică și sport. Ne-am uitat pe cuprinsul manualului de clasa a V-a și am descoperit că una dintre lecții se numește „Mersul“, cu subcapitolele „Pornirea și oprirea din mers“. Așa, dom’ ministru, dați-le să învețe pe de rost mersul, să nu pățească ca dumneavoastră când ați căzut și v-au operat la genunche.

Ministrul și cartea

Și ca să vedeți că nici ăștia de la USR nu sunt mai breji, aflați că aceia care au vrut, zilele astea, să intre în partid au fost îndrumați să revină cu cererea scrisă mai la toamnă încolo, că acum e vacanță. Bravo, USR! Ne-am lămurit și cu voi.

NOTĂ: Cea mai dezinhibată rubrică de pe site-ul Recorder, Harfa nu este o glumă, un moft, o aroganță sau un mizilic. Este un exercițiu de a înțelege România. Continuăm aici ceea ce am făcut în ultimul an pe harfa.ro, întrucât avem convingerea că această colecție de texte are valoarea unei stenograme: ascultăm vocea României și o trecem pe curat. Nu veți găsi aici știri inventate de dragul amuzamentului. Totul este adevărat, de la primul până la ultimul cuvânt. Uneori, poveștile din această secțiune pot părea marginale, fără orizont și fără ecou, iar oamenii de aici – lipsiți de importanță. E o greșeală, un prag de care aroganții se lovesc cu capul după fiecare scrutin parlamentar sau prezidențial. Da, votează și ei! Pentru a fi buni cetățeni trebuie să ne cunoaștem țara. Iar țara e uriașă și plină de harfe. Harfa nu este, așadar, o glumă, un moft sau o aroganță; e tabloul cel mai fidel al României de azi.

Cele mai recente

DOCUMENTAR RECORDER. Deceniul Iohannis

Ca de atâtea ori în ultimii 35 de ani, suntem iarăși în fața unei alegeri dificile. În șubreda noastră democrație, a căuta un președinte într-o sumă de candidați departe de a se ridica la înălțimea acestei funcții n-a fost vreodată ușor. Devine însă și mai complicat dacă ne uităm bine la România prezentului – o țară a speranțelor risipite, a neîncrederii și a apatiei. Oricare îi va fi numele, noul președinte e, inevitabil, consecința unui deceniu neîncheiat încă – deceniul Iohannis.  Întoarcerea în urmă cu zece ani poate fi un exercițiu dureros. Ne obligă să retrăim, dar ne ajută să

Ce ne enervează #21 – E prea puțin Ceaușescu

O ediție despre cum te amețesc alegerile astea mai tare decât tiribombele, despre cum faci bani cu nepoții, despre cum punem femeile să facă plozi pentru că țara are nevoie de trupuri, despre cum îți alegi consilierii fără să fii consiliată, despre competenții candidați AUR și SOS, dar și despre faptul că e prea puțin Ceaușescu în viața noastră politică, sau ce-o fi asta.