00:56 Frăția AUR-PSD la vot se cunoaște
04:46 Popularitatea lui Nicușor, în cădere
07:27 Blocul-pericol public din București
10:53 Urmărire cu avioane NATO în Europa
13:22 Legături la Moscova
14:20 Descinderi DNA la CJ Brăila
14:57 Bloc de cinci etaje într-un parc
După demiterea prin moțiune de cenzură a Guvernului Bolojan, prietenia reciproc avantajoasă dintre AUR și PSD pare să se transforme într-un sentiment mai puternic.
Parlamentarii celor două partide au votat în Camera Deputaților, for decizional, un proiect de lege care prevede că firmele cu profit pot da angajaților prime în valoare de cel mult 15% din profitul obținut.
Aceste sume nu vor mai fi fiscalizate, așa că statul poate să uite de încasatul unor eventuale taxe.
Proiectul a fost inițiat de AUR și susținut de PSD.
Cei mai mulți dintre reprezentanții PNL, USR și UDMR s-au abținut de la vot. Liderul liberal Gabriel Andronache susține că votul în favoarea acestui proiect ar face parte dintr-o negociere mai amplă, după bine-cunoscutul model „Dă-mi ca să-ți dau”.
Răspunsul fostului ministru al justiției Radu Marinescu: ar fi vorba doar de „teorii ale conspirației”, iar PSD va susține acele proiecte „fără culoare extremistă”.
PSD și AUR au mai creat astăzi o majoritate și în ședința Biroului Permanent al Camerei Deputaților.
PNL ceruse convocarea comună a patru comisii care să analizeze un proiect de lege prin care jocurile de noroc ar fi interzise persoanelor sub 21 de ani. În lipsa unui raport din partea comisiilor, inițiativa nu poate ajunge la votul din plen.
Solicitarea nu a trecut, după ce – potrivit unor surse ale Știrilor Zilei – PSD și AUR s-au opus.
În urmă cu două zile, cele două partide și-au mai dat mâna pentru a trece prin Senat un proiect foarte controversat: după modelul brevetat de Vladimir Putin în Rusia și aplicat de Viktor Orbán în Ungaria, legea ar obliga organizațiile neguvernamentale să publice numele tuturor persoanelor fizice și ale companiilor care le fac donații de peste 5.000 de lei.
În ciuda argumentelor potrivit cărora statul are deja acces la toate informațiile despre finanțări, PSD a votat proiectul, care pleacă acum la Camera Deputaților.
În tot acest timp, președintele PSD, Sorin Grindeanu, dă de înțeles că nu ar avea probleme dacă un viitor Guvern ar fi susținut de parlamentari aleși pe listele AUR, SOS și POT, dar care au plecat ulterior din grupurile acestor partide.
Într-un interviu pentru cotidianul Adevărul, Grindeanu a spus că ar fi în jur de șaizeci de astfel de parlamentari, din grupurile botezate PACE – Întâi România sau Uniți pentru România, dar și din cel al neafiliaților.
Noi consultări
Fugarii din AUR, SOS și POT sînt așteptați mâine și la Cotroceni.
Nicușor Dan i-a chemat la consultările pe tema formării unei viitoare majorități.
Cei mai mulți dintre ei nu recunosc legitimitatea președintelui în funcție. Printre cei mai vehemenți se numără Ninel Peia, fost membru al PSD și colaborator apropiat al Dianei Șoșoacă.
Primele consultări oficiale cu partidele mari s-au organizat luni.
Concluzia de etapă a fost că eventuala refacere a vechii coaliții se anunță drept un demers foarte dificil.
Surse din cadrul PSD spun pentru Știrile Zilei că partidul ar fi negociat deja o majoritate care să poată suține un cabinet monocolor.
Cu toate acestea, formațiunea lui Sorin Grindeanu nu va propune la următoarele consultări un premier, în așteptarea unei sugestii din partea lui Nicușor Dan.
Nicușor Dan, tot mai nepopular
Cât despre președinte, un sondaj de opinie al INSCOP sugerează că popularitatea acestuia s-a erodat extrem de repede: șapte cetățeni din zece sunt nemulțumiți de activitatea lui Nicușor Dan.
Un procentaj asemănător e trecut în dreptul lui Ilie Bolojan.
50% dintre subiecții sondajului afirmă totuși că președintele a avut un rol pozitiv în actuala criză politică – aproape patruzeci de procente consideră că el a agravat situația.
La un an de când Nicușor Dan și-a preluat mandatul, Recorder a trecut în revistă ce s-a întâmplat (și ce ni s-a întâmplat) din 18 mai 2025 încoace: „Un an de Nicușor Dan” poate fi urmărit pe canalul nostru de YouTube.
Legături la Moscova
Numele fugarului Sebastian Ghiță, fost deputat PSD și fondator al postului România TV, apare menționat în mai multe documente ale Kremlinului și date publicității de către un portal de investigații din Armenia.
Din ele se desprinde ideea că Sebastian Ghiță ar fi un posibil colaborator al Moscovei.
Site-ul din Armenia a publicat o amplă investigație pe baza unor dialoguri dintre liderii ruși și agenții implicați în operațiunile de propagandă și manipulare din Europa.
Între altele, apare și un presupus plan de colaborare cu fostul politician român fugit la Belgrad.
Ghiță ar fi trebuit să declare, de exemplu, că Președinția Moldovei i-ar fi promis 150.000 de euro pentru ca postul său de televiziune să nu difuzeze știri negative despre Maia Sandu.
Sebastian Ghiță a fost cercetat în mai multe dosare penale în România.
De cinci dintre ele a scăpat, iar un al șaselea este în pragul prescripției.
Drone în Europa
La doar o zi după ce un avion NATO pilotat de un român a doborât o dronă în Estonia, spațiul aerian al Lituaniei a fost încălcat: o dronă militară provenită din Belarus a intrat în republica baltică în jurul orei locale 10:30.
Ulterior, aparatul și-a schimbat direcția și a fost urmărit de avioane NATO.
Președintele și prim-ministra Lituaniei au fost duși în adăposturi securizate, iar deputații de la Vilnius – într-unul subteran. Zborurile de pe aeroportul internațional Vilnius au fost și ele suspendate.
Cu puțin timp înainte, ambasadorul Rusiei la Națiunile Unite amenințase țările baltice: potrivit lui Vasili Nebenzia, Ucraina ar avea de gând să lanseze drone asupra Rusiei din aceste state.
„Apartenența la NATO nu le va proteja de represalii”, a spus reprezentantul Moscovei.
În Bruxelles, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a calificat aceste afirmații drept „o amenințare la adresa întregii Uniuni Europene”.
Agitația de astăzi precedă o reuniune de rutină a miniștrilor de externe din țările Alianței Nord-Atlantice.
Secretarul general, Mark Rutte, a spus că acuzațiile Rusiei sunt ridicole și că Rusia e conștientă de asta.
Mark Rutte l-a lăudat pe pilotul român care a doborît ieri drona din Estonia, deși a confirmat că ea fusese lansată din Ucraina.
Incursiunea din republica baltică a fost pusă pe seama bruiajului rusesc.
Secretarul general a fost întrebat, de asemenea, de ce soldații NATO nu au doborât dronele intrate în ultimii doi ani în spațiul aerian al României.
Nu a dat un răspuns clar, pe motiv că misiunile sunt „confidențiale”.
Totuși, ce mesaj transmite – pe acest fundal – intenția Statelor Unite de a reduce numărul militarilor americani din Europa?
„Nu e nimic neobișnuit”, a pretins Mark Rutte, deși a recunoscut că nu poate să facă public numărul exact.
