00:50 Nicușor la CSM: „De ce o fi venit?”

02:25 Judecătoare incomodă anchetată

05:02 DIICOT își arată mușchii cu frații Tate

06:44 Radioul public și TVR, fără conducere

08:41 Germania: scrutin crucial

10:00 Dragoș Pîslaru, conflict cu sindicatele

12:17 Eternele interimate

13:12 Încă un exod

Foarte scurta vizită de ieri a lui Nicușor Dan la Consiliul Magistraturii a fost și primită cu răceală – membrii CSM abia dacă au rostit vreo câteva cuvinte, și doar la insistențele președintelui -, și ținta unor critici fără menajamente după aceea.

Prezent în sală, procurorul Claudiu Sandu, fost vicepreședinte al CSM, a calificat demersul președintelui drept „un nimic”.

„Am crezut că va lua taurul de coarne. Mă gândeam că, în sfârșit, va vorbi deschis despre problemele justiției. Când colo, nimic!”, scrie magistratul pe Facebook.

Președintele s-a arătat preocupat de un singur punct de pe ordinea de zi: numirea a încă doi procurori la secția specială din Parchetul General care anchetează corupția din sistemul judiciar.

„Orice jurist știe că această structură nu va performa niciodată. De aceea a și fost creată”, mai spune Claudiu Sandu.

Potrivit lui, Nicușor Dan a dat doar un semn foarte mărunt că lucrurile s-ar putea îmbunătăți într-un viitor incert, după învestirea noului Guvern.

Procurorul se întreabă, apoi, „Oare de ce a venit?”

Problemele acute ale sistemului judiciar sînt detaliate în documentarul Recorder „Justiție capturată”: încă din decembrie, însă, Nicușor Dan spunea că n-ar exista dovezi suficiente despre concentrarea puterii în mâinile cîtorva persoane, despre presiunile exercitate de conducerile instanțelor și despre compromiterea unor mari dosare de corupție prin schimbarea repetată a completurilor de judecată, până la prescrierea faptelor.

Judecătoare incomodă anchetată

Procurorul Claudiu Sandu s-a văzut (re)confirmat aproape instantaneu: Inspecția Judiciară a trimis-o în judecată disciplinară pe judecătoarea Sorina Marinaș, de la Curtea de Apel Craiova.

Cunoscută pentru opiniile sale critice în legătură cu starea sistemului judiciar, ea riscă suspendarea din magistratură sau chiar excluderea din sistem.

Instituția condusă de Roxana Petcu, o apropiată a Liei Savonea, o judecă pentru presupusul amestec în activitatea unei comisii pentru promovarea magistraților.

Sorinei Marinaș i se reproșează, între altele, că ar fi „compromis” un concurs pentru că a criticat felul în care acesta era organizat și pentru că le-a spus colegilor că el ar fi putut fi viciat.

Într-un dialog cu Raul Bambu, judecătoarea Marinaș a spus că acțiunea disciplinară ar fi „o răzbunare” de la vârful sistemului.

Ea a mai fost cercetată de Inspecția Judiciară: a publicat pe Facebook motivele pentru care a condamnat la treizeci de ani de închisoare un bărbat care încercase să-și omoare soția.

Ea a spus atunci că nu are „niciun sentiment de milă” față de bărbatul condamnat.

Radioul public și TVR, fără conducere

Curtea Constituțională a invalidat modul în care au fost numite conducerea TVR și cea a radioului public: judecătorii CCR au stabilit că senatorii și deputații nu au respectat ponderea partidelor din Parlament în momentul numirilor.

Șefa TVR, Adriana Săftoiu, și președintele radioului, Robert Schwartz, rămân astfel fără mandate.

Lor li se adaugă membrii Consiliilor de Administrație ale celor două instituții.

Deși deciziile Curții s-au luat încă din aprilie, ele produc efecte abia de astăzi, când motivările au fost publicate în Monitorul Oficial.

„CCR sare calul rău de tot”, a reacționat liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache.

Potrivit lui, plângerea depusă de AUR la Curte viza doar modul în care s-au făcut numirile în Consilii. Judecătorii CCR, însă, s-au pronunțat și asupra numirii Adrianei Săftoiu, deși ea a ajuns în funcție ca reprezentantă a Guvernului, nu a Parlamentului.

Potrivit lui Andronache, Curtea și-a încălcat astfel propria lege de organizare: instituția nu se poate pronunța asupra unor aspecte față de care nu a fost sesizată.

În orice caz, cert este că întreaga procedură se reia: trebuie numite și noi Consilii de Administrație, și alțe persoane în locul Adrianei Săftoiu și al lui Robert Schwartz.  

Nu e însă pentru prima dată când CCR ia decizii în lipsa vreunei sesizări: luna trecută, instituția a stabilit că nicio informație din declarațiile de avere ale demnitarilor nu poate fi făcută publică.

S-au opus atunci trei judecători constituționali, care au invocat tocmai amintita lege de organizare a instituției: Simina Tănăsescu, Iuliana Scântei și Dacian Dragoș.

Legea integrității s-a întors în Parlament, unde a fost votată din nou într-o formă care permite publicarea anumitor informații despre averile demnitarilor.

Germania: scrutin crucial

Alegeri regionale, duminică, în Germania, în landul Saxonia-Anhalt.

Toate sondajele de opinie indică o victorie clară a extremiștilor de dreapta: Alternativa pentru Germania ar putea să obțină o majoritate suficient de largă încât să poată guverna singură landul din estul republicii federale.

Regiunile din fosta Republică Democrată Germană se confruntă cu rate ridicate ale șomajului, cu deficitul de personal din sistemul sanitar și cu degradarea serviciilor publice.

Indiferent de rezultat, alegerile vor spori presiunea sub care se află cancelarul Friedrich Merz și ar putea chiar să ducă la căderea acestuia.

Ajuns în funcție cu scopul declarat de a combate ascensiunea AfD, acesta a devenit cel mai nepopular cancelar din istorie după nici un an și jumătate de mandat: 85% dintre germani se declară nemulțumiți de activitatea lui.

AfD este în momentul de față cel mai popular partid din Germania, cu 28%.

Incertitudinea politică sporește temerile că republica federală și-ar putea pierde statutul de „ancoră” a Europei, înaintea alegerilor de anul viitor din Franța, Italia, Polonia și Spania.

Cele mai recente

„Te fac top. Unică”. Cum s-a reinventat și a păcălit sistemul medical din România un fals chirurg, cu zeci de plângeri penale în Italia

Trei femei care l-au găsit pe medicul româno-italian Antonio Francesco Franco pe Instagram spun că, după ce au fost operate de el, au suferit complicații ori nu au obținut rezultatele promise.
Franco se promova drept „chirurgul VIP-urilor”, deși nu are o specializare în chirurgie plastică, ci doar o diplomă de licență de la o facultate particulară de medicină din București. În Italia, zeci de foști pacienți au depus plângeri penale împotriva lui.