00:51 Judecător CCR la înălțime
05:27 Programă nouă, probleme vechi
07:52 Școala altel: fără apă potabilă
10:19 Germania: seism politic confirmat
12:21 Georgescu, refuzat
13:48 Serbia: criminal de război omagiat
Sună ca începutul unui banc: un condamnat definitiv, un judecător constituțional și un fost premier urcă într-un avion.
Dar s-a întâmplat exact așa, ba chiar mai dihai: judecătorul CCR Cristian Deliorga a zburat în luna iulie de două ori în aceeași săptămână cu un avion privat în două destinații exclusiviste: Coasta de Azur și insula Mykonos, cunoscută pentru petrecerile prelungite și pentru prețurile ridicate.
Primul zbor, spunea Deliorga săptămâna trecută, n-ar fi trebuit să intereseze pe nimeni: ar fi fost vorba de un eveniment privat.
Astăzi, judecătorul Curții Constituționale a evitat să comenteze mai multe dezvăluiri făcute de site-urile PressOne și NewsCenter: cele două publicații au descoperit că printre treisprezece pasageri cu destinația Mykonos se aflau – între alții – președintele Tribunalului Constanța, Marius Croitoru, fostul ministru PSD al muncii Florin Manole, nașul acestuia, afaceristul Gruia Stoica, și fostul premier Victor Ponta.
Gruia Stoica a fost condamnat în 2016 pentru o mită de 3.000.000 de euro ca să obțină un contract pentru compania sa feroviară.
Costul zborului, estimat la câteva zeci de mii de euro, a fost achitat de Camera de Comerț și Industrie.
„Pe prietenie”
De altfel, pe lista pasagerilor s-a aflat și președintele organizației, Mihai Daraban.
El a recunoscut deplasarea și a declarat pentru G4Media că scopul călătoriei ar fi fost o întâlnire cu un grup de potențiali investitori americani.
Întrebat dacă i se pare firească prezența judecătorului CCR și a unui șef de instanță într-un avion de lux plătit de o entitate privată Daraban, a răspuns „Sunt prietenii mei, există viață și în afara profesiei”.
Camera de Comerț a trimis un comunicat în care subliniază că este o instituție privată care nu utilizează fonduri publice.
Contactat de site-ul defapt.ro, Cristian Deliorga a răspuns inițial.
Când i s-a pus întrebarea despre zborul în Mykonos, i-a spus reporterului „Nu vă mai aud, nu vă mai aud!”
Fostul premier Victor Ponta a spus pentru HotNews că nu și-ar mai aduce aminte de această deplasare.
Pe lista pasagerilor se afla și Nicolae Bănicioiu, ministru al sănătății în momentul catastrofei Colectiv: el spune că nu a mai ajuns pe insulă din motive personale.
Cele două zboruri ale judecătorului CCR Deliorga au fost operate de Toyo Aviation, a cărei bază de date a fost spartă de un hacker.
Ea era una dintre preferatele fostului președinte Klaus Iohannis.
Documentele interne ale operatorului de zbor îl arată printre pasageri și pe primarul sectorului 4 din București, Daniel Băluță.
Un asemenea zbor poate costa până la 70.000 de euro.
Scandal cu bătaie lungă
Ovidiu Voicu, directorul executiv al Centrului pentru Inovare Publică, observă că Registrul Comerțului a fost administrat de camerele de comerț până în 2002: toate firmele din România plăteau taxe obligatorii unei entități private fără vreo responsabilitate de transparență.
Ovidiu Voicu adaugă că președintele de până în 2014 al Camerei Naționale, Mihai Vlasov, a fost condamnat definitiv în trei dosare de corupție, inclusiv într-unul în care procurorii au dovedit că devalizase patrimoniul organizației.
Într-un comunicat de presă emis în această seară, liberalii cer PSD și participanților la zboruri să explice „scopul real al călătoriei” și criteriile în baza cărora au fost selectați pasagerii.
Potrivit PNL, Cristian Deliorga trebuie să spună public de ce a acceptat invitația, din partea cui a venit ea și dacă i s-a cerut ceva în schimbul acestor beneficii.
Curții Constituționale i se cere să verifice dacă asemenea relații au afectat sau dacă ele puteau afecta independența judecătorului constituțional.
O majoritate de cinci judecători ai Curții – inclusiv cei numiți la propunerea PSD – a validat recent proiectul de lege al integrității care îl lasă fără mandatul de primar al Timișoarei pe Dominic Fritz: acesta e unul dintre cei mai importanți aliați ai premierului interimar, Ilie Bolojan.
Aceeași majoritate a declarat neconstituțional un articol care îi obliga pe demnitari să își facă publice declarațiile de avere, deși nimeni nu contestase această prevedere.
Legea a fost ulterior amendată în Parlament: demnitarii vor trebui să publice, totuși, câteva astfel de date.
Programă nouă, probleme vechi
Rescriem până și proverbele: n-ai carte, dar ai parte de „modele de teste inițiale, modele de planificări și scrisori metodice pentru toate disciplinele”.
Bobocii de liceu bifează o dublă premieră: sunt prima generație care învață după o nouă programă, dar au început clasa a IX-a fără manuale.
Așa vor și rămâne cel puțin până la jumătatea lunii viitoare.
Secretarul de stat în ministerul educației Sorin Ion a spus la Radio România că, oricum, nu cărțile ar fi cele mai importante în activitatea școlilor, ci calitatea profesorilor.
Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare a publicat materialele de suport în cursul zilei de astăzi, cu precizarea că ele sunt orientative.
Cu o zi înainte de redeschiderea școlilor, ministrul Mihai Dimian spunea că manualele vor ajunge la destinatari cel mai devreme în octombrie.
De vină pentru întârziere ar fi adoptarea bugetului abia în luna martie.
Dacă unor elevi le lipsesc manualele în prima zi de cursuri, sunt locuri în România în care copiii nu pot merge la școală pentru că nu au apă potabilă.
Orașul Târgu Neamț și alte cinci localități din jur se află în această situație de peste o lună.
Aproximativ 25.000 de oameni sunt afectați, dar starea de urgență în zonă s-a declarat abia acum o săptămână.
Drept urmare, școala a început online sau, în unele cazuri, direct cu Săptămâna Altfel sau cu Săptămâna verde.
Primarul din Târgu Neamț, Vasile Apopei, pune situația pe seama secetei, dar adaugă că ea a fost agravată de avariile repetate la o conductă Apa Serv – companie din subordinea Consiliului Județean – și de o licitație blocată.
Zeci de locuitori din Târgu Neamț au protestat astăzi în fața companiei de apă.
Numai anul acesta au fost în jur de 260 de avarii la conducta de aducțiune.
Oamenii se plâng că banii s-au risipit pe peticiri și spun că magistrala ar fi trebuit, de fapt, să fie înlocuită.
Germania: seism politic confirmat
Pentru prima dată după cel de-al doilea război mondial, extrema dreaptă a câștigat alegerile dintr-un land al Germaniei. Alternativa pentru Germania (AfD) a obținut primul loc la scrutinul de ieridin Saxonia-Anhalt, o regiune din estul republicii federale cu circa 2.000.000 de locuitori.
Totuși, formațiunea nu a câștigat majoritatea absolută de care ar fi avut nevoie pentru a guverna singură.
AfD a înregistrat un scor de 43.8%, față de cele doar 17 procente ale conservatorilor cancelarului Friedrich Merz.
Acesta a calificat rezultatul drept „un seism politic”.
La nivel național, AfD e creditat, de asemenea, cu prima șansă în mai multe sondaje de opinie.
Instalarea la putere în Saxonia ar însemna că partidul va putea, între altele, să ia decizii în ceea ce privește activitatea forțelor de ordine și a școlilor.
AfD propune înființarea unor clase separate pentru copiii refugiaților și constituirea unei unități speciale, cu atribuții în reținerea și expulzarea imigranților care nu mai au dreptul de a locui în regiune.
Ulrich Siegmund, liderul AfD din Saxonia, a lansat deja o invitație la negocieri formațiunilor care ar putea ajuta partidul să formeze o coaliție.
E de așteptat ca discuțiile să dureze mai multe săptămâni.
Donald Trump, dar și directorul unui fond rusesc de investiții considerat un apropiat a Kremlinului au salutat repede rezultatul de ieri.
AfD se opune sprijinului militar acordat Ucrainei și sancțiunilor internaționale la adresa Moscovei.
Partidul susține, de asemenea, reluarea importurilor de energie din Rusia.
În estul Germaniei persistă și nostalgia față de anumite aspecte ale vieții din perioada comunistă.
