Cum se comportă cel mai puternic partid al țării în fața unei dezvăluiri de presă

Materialul video „Singur împotriva partidului”, publicat de Recorder la începutul acestei săptămâni, a avut o audiență uriașă: peste 1 milion de vizualizări pe Facebook și aproape 500.000 pe YouTube în numai două zile.

Materialul vorbește despre una dintre cele mai mari probleme ale societății românești: promovarea în funcții de conducere a unor oameni fără pregătirea necesară, dar sprijiniți politic. Este o practică folosită de toate partidele care s-au perindat la putere și preluată cu aplomb și de guvernarea liberală condusă de Ludovic Orban. În materialul de luni, am prezentat harta județelor în care Partidul Național Liberal și-a numit oamenii în funcții de conducere la Apele Române, de multe ori în detrimentul unor profesioniști cu pregătire de specialitate. Ovidiu Ianculescu, unul dintre cei înlăturați, a avut curajul să apară în fața camerei și să povestească ce i s-a întâmplat.

În fața acestor dezvăluiri, politicienii din PNL, vizați direct de informațiile publicate, au încercat să reducă impactul poveștii diseminând în mediul online o serie de minciuni la adresa jurnaliștilor Recorder și ferindu-se să dea explicații despre adevăratele probleme prezentate în materialul video.

Mai mulți membri PNL au postat pe Facebook un mesaj standard, ce a părut dictat pe linie de partid. Unii dintre ei și-au șters ulterior comentariile.

Principalul obiectiv din comunicarea PNL a fost acela de a-l discredita pe inginerul Ovidiu Ianculescu prin asocierea cu un membru PSD și prin acuzația că în trecut ar fi ocupat un post de inginer fără concurs. Evident, informațiile cu adevărat relevante au fost omise: Ovidiu Ianculescu n-a fost niciodată membru al unui partid politic și ajunsese în funcția de director al SGA Mureș în urma unui concurs (dovada este aici). Apoi a fost presat să plece din funcție și înlocuit cu un membru PNL, fost agent de vânzări la o firmă care se ocupa cu gestionarea automatelor de cafea. Liberalul a fost instalat în scaunul de director prin detașare, adică fără concurs.

Pe lângă acuzațiile că materialul Recorder ar fi fost comandat de PSD – pe care le considerăm prea ridicole pentru a le comenta – o altă minciună diseminată în comunicarea liberalilor a fost aceea că Ervin Molnar, șeful Apelor Române și președintele PNL Târgu-Mureș, ar fi acceptat să fie intervievat în legătură cu subiectul numirilor politice, dar jurnaliștii Recorder au refuzat. Prezentăm mai jos înregistrarea discuției telefonice în care i-am propus lui Ervin Molnar un interviu și în care acesta spune că e foarte ocupat și că nu știe dacă va găsi timp pentru un interviu. Se poate constata că nu noi suntem cei care am făcut tot posibilul pentru a evita o discuție față în față. În zilele următoare, l-am sunat de mai multe ori pe Ervin Molnar, dar acesta nu ne-a mai răspuns la telefon.

Discuția telefonică dintre Ervin Molnar și reporterul Recorder Alex Nedea

După publicarea materialului Recorder, Administrația Națională Apele Române (ANAR) a emis un comunicat scris în limbă de lemn, în care se afirmă că directorul Ervin Molnar nu are nicio legătură cu demisia inginerului Ovidiu Ianculescu, deoarece acesta nu i se subordona în mod direct. În comunicat nu se oferă nicio explicație cu privire la înregistrările audio care apar în materialul Recorder și în care corpul de control al ANAR îl presează pe Ianculescu să demisioneze urgent sub pretextul că Ervin Molnar așteaptă rezolvarea situației.

În această dimineață, Ervin Molnar a făcut și el o postare de Facebook în care emite aceleași idei manipulatoare vehiculate de colegii săi de partid și menite să mute atenția de la numirile politice din sistem către relațiile de rudenie ale lui Ovidiu Ianculescu. „A venit în fața lumii și a vorbit despre cum a fost presat să-și dea demisia ca și când lucrurile s-au întâmpat ieri și nu în urmă cu 8 luni”, scrie Ervin Molnar, deși știe foarte bine că Ovidiu Ianculescu a început o acțiune în instanță pentru anularea demisiei încă din luna martie, adică la câteva săptămâni după ce fusese presat să renunțe la postul de director. Ervin Molnar cunoștea acest lucru, deoarece a ordonat detașarea lui Ianculescu în județul Maramureș drept pedeapsă pentru că acesta nu s-a supus și s-a hotărât să anuleze demisia în instanță.

De ce apare Ovidiu Ianculescu abia acum într-un reportaj Recorder? Pentru că acum câteva săptămâni a văzut un material în care am prezentat un caz similar – cazul lui Ilie Covrig de la Direcția Silvică Mureș – și după aceea a hotărât să ne contacteze. Cam așa se întâmplă: când un om iese în fața și vorbește despre tăvălugul numirilor politice, alți oameni prind curaj și încep să vorbească și ei.

După ce postarea sa a fost asaltată de sute de comentarii în care i se cereau măsuri concrete, Ervin Molnar a revenit cu un mesaj în care a anunțat că s-a hotărât demiterea lui Ionuț Cengher de la SGA Mureș deoarece declarațiile sale publice din ultima perioadă „nu fac cinste unei instituții de o asemenea importanță în domeniul gospodăririi apelor din județul Mureș“. Ionuț Cengher este membrul PNL care îl înlocuise pe Ovidiu Ianculescu prin detașarea ordonată politic, iar acum a fost sacrificat pentru liniștirea spiritelor.

Ervin Molnar, care deschide lista PNL Mureș pentru Camera Deputaților, nu a explicat în niciun fel situația numirilor politice din subordinea sa și a presiunilor în stil mafiot pe care corpul de control al ANAR le-a făcut asupra lui Ovidiu Ianculescu.

Deși am insistat și înainte, și după publicarea materialului, Ludovic Orban, președintele PNL și premierul României, refuză în continuare să facă vreun comentariu despre numirile politice din domeniul administrării apelor.

Cele mai recente

DOCUMENTAR RECORDER. Deceniul Iohannis

Ca de atâtea ori în ultimii 35 de ani, suntem iarăși în fața unei alegeri dificile. În șubreda noastră democrație, a căuta un președinte într-o sumă de candidați departe de a se ridica la înălțimea acestei funcții n-a fost vreodată ușor. Devine însă și mai complicat dacă ne uităm bine la România prezentului – o țară a speranțelor risipite, a neîncrederii și a apatiei. Oricare îi va fi numele, noul președinte e, inevitabil, consecința unui deceniu neîncheiat încă – deceniul Iohannis.  Întoarcerea în urmă cu zece ani poate fi un exercițiu dureros. Ne obligă să retrăim, dar ne ajută să