Minunea de la Olt: Cum să ajungi director de școală cu nota 4 la concurs

UPDATE 15 iunie 2023: La aproape un an de la publicarea investigației Recorder, Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina a transmis, într-un răspuns scris, că în cazul fraudării concursului de directori din județ a fost deschis un dosar penal, în care se cercetează dacă a avut loc un abuz în serviciu. Încă nu au fost audiați martori sau posibili suspecți.

UPDATE 22 iulie 2022: Ministerul Educației confirmă investigația Recorder. Într-un răspuns scris, reprezentanții corpului de control ne-au transmis că 11 lucrări de la proba scrisă sunt falsuri și că vor sesiza Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina existând suspiciunea de fraudare a concursului. Corpul de control al ministerului a cerut ISJ Olt să „ia măsuri privind privind intrarea în legalitate a candidaților care au fost identificați cu borderouri de notare neconforme”. Ministerul a lăsat însă tot la latitudinea ISJ Olt să îi cerceteze disciplinar pe Florica Grecu, președintele comisiei de evaluare a probei scrise de la concurs, dar și pe membri comisiei, în condițiile în care Iustina Marica, actualul inspector general adjunct al ISJ Olt, a făcut parte din comisia care a evaluat cele mai multe lucrări suspectate că au fost fraudate.

TEXTUL INIȚIAL

  • Recorder a intrat în posesia unor documente care arată că mai mulți candidați pentru posturile de director de școală din județul Olt au fost favorizați în mod decisiv la testele grilă, primind note mult mai mari decât ar fi meritat. Unele lucrări au sărit de nota 8, deși, conform baremului de corectare emis de Ministerul Educației, candidații au oferit răspunsuri pentru care meritau nota 4. 
  • Toate lucrările care prezintă suspiciuni de fraudă au fost corectate de aceeași comisie, din care a făcut parte actualul inspector general adjunct al județului Olt, Iustina Marica. 
  • Ministerul Educației a fost sesizat cu privire la aceste nereguli încă din luna aprilie, iar corpul de control al ministrului a mers la Olt pentru a verifica lucrările. Mai multe surse din minister ne-au confirmat că o parte din lucrările ridicate de corpul de control par a fi falsificate pentru a se potrivi cu notele umflate după concurs.
  • La o lună de la descinderea corpului de control, Ministerul Educației întârzie totuși să iasă cu un raport în care să explice ce s-a întâmplat la concursul organizat în februarie, în județul Olt. În tot acest timp, candidații vizați de suspiciunile de fraudă își exercită liniștiți atribuțiile de directori. 

La începutul acestui an, în județul Olt s-a organizat un concurs pentru ocuparea a 58 de posturi de director și director adjunct de școală, rămase neocupate după sesiunea inițială, din toamna anului 2021. Proba scrisă, care a constat într-un set de 50 de întrebări tip grilă, a avut loc pe 18 februarie la Slatina și a fost eliminatorie. Nu puteai ajunge la proba orală dacă luai o notă sub 7.

Evaluarea lucrărilor a fost făcută de trei comisii formate din câte doi membri, care corectau în prezența a doi martori aleși dintre candidați. Acest proces de corectare nu presupunea, însă, un efort complex, întrucât ministerul a trimis un barem cu răspunsurile corecte, care trebuia doar aplicat peste grilele candidaților.

Potrivit surselor Recorder, neregulile s-au petrecut la comisia numărul 2, din care au făcut parte Carmen Ene, o fostă directoare de școală gimnazială din județ, și Iustina Marica, la acea vreme inspector școlar. După concurs, Marica a fost numită inspector general adjunct al județului Olt, funcție despre care presa locală a scris că a fost ocupată cu sprijinul PNL. În ultimii ani, Marica a fost membră ALDE, partid care și-a anunțat fuziunea cu liberalii.

Cel puțin zece dintre candidații care au fost evaluați de această comisie au primit în borderou note mai mari decât rezultau după aplicarea baremului. Unora li s-au mărit notele pentru a le crește șansele la proba orală, în timp ce alții au fost salvați de eliminare deoarece ar fi luat note sub 7.

Recorder a obținut fotografii cu o parte dintre lucrările candidaților evaluați de comisia numărul 2. Prin aplicarea baremului de corectare, rezultă că multe dintre răspunsurile candidaților sunt greșite, iar notele din borderoul de corectare sunt mult mai mari decât ar fi trebuit.

Încercuirea cu roșu aparține redacției și reprezintă răspunsurile greșite. Notele pe care ar fi trebuit să le obțină în urma unei evaluări corecte sunt trecute în chenarul roșu, din dreapta sus. Am anonimizat datele de identificare ale candidaților, întrucât lucrările de concurs fac parte din categoria informațiilor protejate prin GDPR.

[slide-anything id=”28139″]


Toți candidații notați peste barem au devenit ulterior directori de școală și conduc, în prezent, instituții de învățământ.

Dincolo de suspiciunile de fraudă care planează asupra lor, analiza răspunsurilor la care s-a greșit cel mai mult scoate la iveală o altă realitate tristă: cei care au devenit directori de școală dau dovadă de necunoașterea unor noțiuni elementare de matematică. De exemplu, mulți dintre ei nu au știut să interpreteze rezultatele procentuale din câteva infografice prezentate.

LUCRĂRILE ORIGINALE PAR SĂ FI DISPĂRUT

Întrucât nimeni nu a reclamat la momentul examenului scris vreo neregulă, lucrurile s-ar fi putut opri odată cu numirea acestor persoane în funcție.

Discuțiile despre fraudarea concursului s-au întins însă printre angajații inspectoratului și printre cadrele didactice din județ. În luna aprilie, la Ministerul Educației a ajuns o sesizare cu privire la notarea lucrărilor de la concursul de directori, iar ministerul a cerut inspectoratului copii scanate ale lucrărilor de examen.

Unele dintre ele păreau suspecte, așa că, la sfârșitul lunii mai, corpul de control din Ministerul Educației s-a deplasat la Olt pentru a verifica lucrările originale. Inspectorii au intrat în biroul inspectorului general adjunct Iustina Marica – aflată la acel moment într-o deplasare de lucru la Miercurea Ciuc. Au deschis un fișet încuiat cu cheia și au ridicat de acolo plicul cu testele grilă.

O sursă aflată în instituție la momentul descinderii corpului de control a descris atmosfera: „Au venit foarte serioși, au deschis forțat dulapul din biroul doamnei Marica, unde erau lucrările. După ce le-au văzut, s-au arătat îngrijorați că mai multe lucrări păreau a fi false. Așa s-au și exprimat: par a fi false. Au făcut un proces verbal și au plecat. Acum lucrările sunt la ei”, a spus sursa din inspectorat.

Alte două surse din Ministerul Educației ne-au confirmat că o parte dintre lucrările ridicate de corpul de control păreau a fi false, ceea ce ridică suspiciunea că au fost modificate în programe de editare foto înainte de fi printate și amestecate printre lucrările originale, pentru a corespunde cu notele umflate din borderou.

Inspectorii corpului de control ar fi constatat că lucrările suspecte nu aveau semnături în original și că erau întocmite pe foi A3 obișnuite, nu pe colile tipizate pregătite special pentru concurs.

Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației, a ezitat să se pronunțe asupra situației, motivând că așteaptă rezultatul anchetei, dar a admis că există suspiciuni cu privire la autenticitatea unora dintre lucrări: „Procedura spune că se verifică cum arată toate semnăturile, care ar trebui să fie în original, cu cerneală, pe grile. Dacă semnătura e cu pixul sau stiloul și nu se șterge, atunci e un element suspect. Dacă se dovedește că sunt lucrări false, atunci pasul următor va fi să transmitem la organele competente. Nu avem niciun fel de reținere în sensul ăsta, altfel nu am fi trimis pe nimeni acolo să le verifice. Dacă au încălcat legea, să plătească”.

Inspectorii corpului de control au revenit pe 13 iunie la Olt și au ridicat și înregistrările audio-video de la examenul pentru posturile de directori. Până în prezent, însă, nu a fost întocmit un raport al corpului de control.

CE SPUN CEI IMPLICAȚI

Toate persoanele implicate cu care Recorder a încercat să stea de vorbă au negat existența unor fraude în procesul de corectare. Niciunul nu a putut însă să explice de ce corpul de control nu a mai găsit testele în original. Iustina Marica, inspectorul general adjunct care a făcut parte din comisia de evaluare vizată de anchetă, aruncă vina pe alți angajați din inspectorat. Ea susține că plicul care conținea lucrările a ajuns în biroul ei după ce a stat la alte persoane din instituție și adaugă că nu-și asumă ce s-a întâmplat cu testele înainte să ajungă la ea.

Iustina Marica, directorul adjunct al ISJ Olt, fotografiată în biroul din care s-ar fi „evaporat” documente originale de la examenul de directori (sursa: Facebook)

Recorder: Doamna Marica, de ce erau grilele închise la dumneavoastră în birou?
Iustina Marica: Pentru că am primit înainte o adresă de la minister. Dânșii ne transmiseseră în luna aprilie o adresă prin care ne solicitau niște documente. S-a format în inspectorat o comisie de cercetare având în vedere acea adresă de la minister, în care erau specificate cinci lucrări cu neconcordanțe între note. Această comisie s-a întrunit pe data de 25 mai. Pe data de 25 mai, domnul Iacobescu (Victor Iacobescu – inspector școlar general adjunct la momentul concursului n.r.) în loc să vină cu cele cinci lucrări, a venit cu toate în plic la mine. Și dânsul a plecat. După ce am terminat lucrările comisiei, rămânând plicul la mine, l-am închis cu cheie pentru că în biroul meu mai au de la secretariat acces și, automat, nu puteam să le las așa în birou, ca să se întâmple nu-știu-ce. Iar eu am plecat la o conferință de la Miercurea Ciuc. Și apoi a venit corpul de control și le-a găsit la mine.

Inspectorii corpului de control ar fi găsit în biroul dumneavoastră niște lucrări care nu par conforme, adică niște scan-uri, nu cele originale…
Nu știu ce s-a întâmplat cu ele, pentru că nu erau atribuțiile mele. Eu nu am intrat în posesia acestor lucrări decât pe data de 25 mai. Acum, dacă lucrările au ajuns pe mâna altora…, nu știu ce s-a întâmplat cu ele.

Noi am intrat însă în posesia unor fotografii cu lucrări de la sală care, de exemplu, sunt notate de dumneavoastră cu 8,20, dar potrivit baremului meritau 4,20…
Deci chiar nu știu ce e în posesia dumneavoastră. Ce s-a transmis, eu nu știu. Că și eu pot să mă joc acum pe telefon și să fac nu știu ce falsuri… Când am evaluat lucrările la sală, le-am predat prin proces verbal de predare-primire președintelui comisiei de evaluare (inspectorul școlar Florica Grecu – n.r.). Mai departe… fiecare cu atribuțiile lui.


Carmen Ene, celălalt membru al Comisiei nr. 2 de evaluare, ne-a transmis că proba s-a desfășurat „în perfectă legalitate”. „Dumneavoastră aveți niște documente și vorbiți acuma prin telefon despre ceva ce eu nu știu”, ne-a spus aceasta.

Iar Florica Grecu, președintele care a coordonat toate comisiile de corectare, a refuzat să comenteze și ne-a direcționat spre inspectorul general Adrian Bărbulete, care însă nu ne-a răspuns la apeluri pentru a clarifica situația.

PROBLEME ȘI LA PROBA ORALĂ

Nici a doua probă a concursului de la Olt, cea orală, nu a fost scutită de controverse. Unii dintre profesorii care au fost în comisia de evaluare a probei de interviu de la Școala Gimnazială nr. 3 din Slatina au depus, în aprilie, un memoriu la Ministerul Educației. În document se afirmă că unul dintre candidați a fost favorizat de reprezentantul inspectoratului din comisia de evaluare. Mai exact, candidatul nu avea cunoștințe elementare de folosire a calculatorului, dar președintele comisiei a trecut peste acest aspect, acordându-i nota maximă.

Drept răspuns, Ministerul Educației a transmis că nu poate interveni peste hotărârea prin care un inspectorat școlar a numit un director. Asta înseamnă că a lăsat totul la latitudinea inspectoratului, adică tocmai instituția al cărei reprezentant este acuzat în memoriu că a favorizat un anumit candidat.

Cele mai recente

Violența împotriva femeilor din politică a devenit doctrină națională: „Ești redusă la funcția ta de a face copii și de a produce plăcere”

Interviuri realizate de Recorder cu 16 politiciene, dar și hotărâri de instanță sau ale Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), arată că sexualitatea reprezintă tema cel mai des folosită în atacurile la adresa femeilor din politica românească: referințe la viol, la promiscuitate, la folosirea sexului pentru a obține o funcție, la infidelitate. Scopul e să le umilească și să le distrugă reputația.