Portret de candidat: Daniel Buda

La rubrica „Portret de candidat” ne propunem să aducem în fața cetățenilor informații relevante despre cei mai importanți politicieni care vor candida la alegerile Europarlamentare din 9 iunie.

Cine sunt și ce pregătire au, cu ce s-au remarcat până acum și ce-i recomandă pentru un loc în Parlamentul European. Pentru că, înainte de a pune ștampila pe lista unui partid, e bine să știm câte ceva și despre oamenii care au fost puși în fruntea acelei liste și care au șanse mari să meargă la Bruxelles în numele nostru.

Astăzi – portretul lui Daniel Buda, lider PNL și europarlamentar în exercițiu.

Rubrica „Portret de candidat” este realizată de echipa Știrile Zilei, un produs Recorder la care vă puteți abona aici, pentru a urmări rezumatul celor mai importante evenimente ale zilei, în fiecare seară, de luni până vineri.

Mai jos, aveți și varianta scrisă a portretului de astăzi:

Daniel Buda, de la PDL la PNL

Daniel Buda este de zece ani membru în Parlamentul European. Face parte din aripa PDL a Partidului Național Liberal. De altfel, în 2014, când a candidat prima oară la alegerile europene, Daniel Buda era inclus pe listele Partidului Democrat Liberal.

A devenit membru PNL în același an, după fuziunea dintre cele două formațiuni politice.

A intrat în politică în anul 1998, iar din 2006 a trecut la cârma organizației PDL Cluj. De altfel, și astăzi el este liderul PNL Cluj.

A fost fost deputat în Parlamentul României timp de 8 ani, din 2004 până în 2012.

La începutul carierei, acesta a fost angajat inspector la Primăria municipiului Cluj-Napoca pe vremea când instituția era condusă de controversatul Gheorghe Funar.

Are un doctorat în filosofie

Daniel Buda are 54 de ani și s-a născut în judeţul Sălaj. A terminat, în 1994, Facultatea de Zootehnie la Cluj-Napoca, iar în 1997 a absolvit și Facultatea de Drept.

Timp de doi ani, pe când era student la Drept, europarlamentarul a urmat un stagiu de perfecționare în probleme de administrație publică în Statele Unite, Michigan State University, aceeași instituție unde s-a perfecționat și Emil Boc.

Conform CV-ului, Daniel Buda a fost avocat în Baroul Cluj Napoca din 1998 până în 2007, an în care a devenit notar public. Tot în primii ani de după 2000 a început și studiile doctorale. A devenit, în cele din urmă, în 2006, pe când era și parlamentar, doctor în filosofie.

Este membru în Comisia pentru Agricultură din PE

Mai degrabă o figură discretă, politicianul liberal din Cluj nu a fost niciodată foarte vocal cu privire la politica de la București. A lăudat guvernul când premier era șeful său de partid, Nicolae Ciucă, iar în restul aparițiilor publice s-a concentrat mai degrabă pe activitatea din Parlamentul European.

Este membru al Comisiei pentru Agricultură, motiv pentru care a avut numeroase luări de cuvânt plenul legislativului european: cele mai recente cu privire la problemele cu care se confruntă fermierii.

A semnalat și problemele cu care se confruntă crescătorii români de animale din cauza pestei porcine.

S-a preocupat și de felul în care instituțiile europene oferă despăgubiri agricultorilor afectați de atacurile unor animale sălbatice.

Daniel Buda candidează acum pentru un nou mandat de europarlamentar, ocupând locul al nouălea pe lista comună PSD-PNL.

Cele mai recente

DOCUMENTAR RECORDER. Deceniul Iohannis

Ca de atâtea ori în ultimii 35 de ani, suntem iarăși în fața unei alegeri dificile. În șubreda noastră democrație, a căuta un președinte într-o sumă de candidați departe de a se ridica la înălțimea acestei funcții n-a fost vreodată ușor. Devine însă și mai complicat dacă ne uităm bine la România prezentului – o țară a speranțelor risipite, a neîncrederii și a apatiei. Oricare îi va fi numele, noul președinte e, inevitabil, consecința unui deceniu neîncheiat încă – deceniul Iohannis.  Întoarcerea în urmă cu zece ani poate fi un exercițiu dureros. Ne obligă să retrăim, dar ne ajută să

Ce ne enervează #21 – E prea puțin Ceaușescu

O ediție despre cum te amețesc alegerile astea mai tare decât tiribombele, despre cum faci bani cu nepoții, despre cum punem femeile să facă plozi pentru că țara are nevoie de trupuri, despre cum îți alegi consilierii fără să fii consiliată, despre competenții candidați AUR și SOS, dar și despre faptul că e prea puțin Ceaușescu în viața noastră politică, sau ce-o fi asta.

Violența împotriva femeilor din politică a devenit doctrină națională: „Ești redusă la funcția ta de a face copii și de a produce plăcere”

Interviuri realizate de Recorder cu 16 politiciene, dar și hotărâri de instanță sau ale Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), arată că sexualitatea reprezintă tema cel mai des folosită în atacurile la adresa femeilor din politica românească: referințe la viol, la promiscuitate, la folosirea sexului pentru a obține o funcție, la infidelitate. Scopul e să le umilească și să le distrugă reputația.