00:00 Intro
01:03 Primarul cere voie de la DNA ca să încalce legea
03:29 Robert Negoiță, “situationship” cu DNA
06:28 Apel la „bunul-simț”
09:03 Unde dai și unde crapă
12:13 Incidente grave în Germania
13:55 Georgescu: poate începe și al doilea proces
14:56 Legea biodiversității, la promulgare
16:11 Tranzacțiile imobiliare, încă blocate
Negoiță-DNA, o relație complicată
Anchetat că a construit mai multe șosele direct peste o magistrală importantă de gaz, punând astfel în pericol viețile unora dintre locuitorii din Sectorul 3, dar și că a construit un drum în beneficiul fratelui său, edilul Robert Negoiță schimbă tactica: cere voie DNA-ului să repare câteva drumuri aflate pe domeniu privat cu resursele instituției pe care o conduce, conform unor documente consultate de Recorder.
Contactat de Recorder, edilul a explicat că a formulat solicitarea către DNA pentru fi sigur că nu se mai trezește cu mascații peste el.
Vă reamintesc, ancheta procurorilor a pornit după două investigații Recorder care arătau cum Robert Negoiță a folosit resursele Primăriei pentru a construi o șosea care facilita accesul într-o zonă în care fratele său construiește un complex imobiliar. Tot fără acte și avize, edilul ar fi asfaltat mai multe drumuri, unele peste o magistrală de gaz.
DNA i-a răspuns că nu are atribuții în a oferi „consultații juridice” și că procurorii nu se pot exprima public în procese aflate în desfășurare. În februarie anul acesta, primarul sectorului 3 a fost reținut de DNA și i s-a interzis să-și exercite funcția. A doua zi, a fost eliberat pe o cauțiune de 800.000 de lei. Ulterior, magistrații i-au acceptat contestația, iar Negoiță s-a întors la Primărie după o săptămână.
Pe de altă parte, între primarul Sectorului 3 și Direcția Națională Anticorupție meciurile se poartă pe mai multe fronturi. Chiar ieri edilul lua la rost pe Facebook DNA că „a inventat niște aberații” și susținea că România are nevoie de niște magistrați „mai puțin sensibili la comenzile politice”. Acuzațiile vin după ce Curtea de Apel București a decis reluarea de la zero a procesului în care primarul sectorului 3 este acuzat de procurorii DNA de abuz în serviciu, după ce a prelungit, ilegal, de 54 de ori contracte de salubrizare și a prejudiciat instituția, conform procurorilor, cu peste 100 de milioane de euro.
Cum noaptea e un sfetnic bun, azi Negoiță a revenit cu un nou mesaj în care-și declară „respectul” pentru DNA.
Dosarul contractelor de salubritate supraevaluate este acum în pericol de a se prescrie, deși era aproape de final. În luna iunie, după mai bine de trei ani de procese și 48 de termene, una dintre judecătoarele din complet a anunțat că nu se va mai ocupa de procesul lui Robert Negoiță „din motive administrative”. Curtea de Apel București, condusă de Liana Arsenie, o apropiată a șefei Curții Supreme Lia Savonea, a decis încetarea delegării acesteia, o metodă controversată, expusă de documentarul Recorder „Justiție capturată”.
Astfel că procesul, inclusiv audierea martorilor, se va relua. Publicația „Libertatea” notează că ultima hotărâre a judecătoarei scoase din complet a fost să mențină sechestrul asigurător pe numele inculpaților din dosar, în valoare de peste 100 de milioane de euro. Întrebată de G4Media cum motivează delegarea magistratei, Curtea de Apel București a dat un răspuns demn de cei mai mari sofiști: „s-a realizat o reevaluare a situației judecătorilor delegați.” Un fost judecător la Curtea Supremă a catalogat răspunsul sfidător astfel: „Parcă intenționat urmăresc să saboteze și ultima fărâmă de încredere în puterea judecătorească”, a scris Nasz Csaba Bela într-o postare pe rețelele sociale.
Unde dai și unde crapă
Amendamentul „Mirabela Grădinaru” din Legea Agenției Naționale de Integritate, propus de AUR și adoptat cu susținerea social-democraților, poate avea un efect la care niciunul dintre partide nu s-a gândit: ar deschide drumul către recunoașterea parteneriatului civil. Conform noii legi a integrității nu doar soții demnitarilor au obligația de a depune declarațiile de avere, ci și „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”.
Tot ieri, președintele Nicușor Dan a publicat declarația de avere a partenerei sale, Mirabela Grădinaru.
Asociația „Accept” atrage atenția că recunoașterea relațiilor de familie nu poate funcționa într-un singur sens și cere Parlamentului să reglementeze și drepturile partenerilor de același sex.
Valeriu Munteanu, deputat AUR și autorul amendamentului care a stârnit dezbateri aprinse în Comisia Juridică, privind definirea termenului de „relație asemănătoare acelora dintre soți”, se opune vehement ideii de parteneriat civil.
Radu Marinescu, deputat PSD și fost ministru al Justiției, nici n-a vrut să audă de o discuție pe această temă, deși, inițial, ne-a spus că e dispus să ne acorde un interviu.
Vă reamintesc, în 2018, PSD a fost unul dintre susținătorii referendumului pentru familie, în timp ce AUR, partidul condus de George Simion, nu s-a dezis vreodată de valorile familiei tradiționale. Deși trecută de Parlament, Legea Integrității nu ajunge încă la promulgare la președintele Nicușor Dan, pentru că USR și PNL au cerut Curții Constituționale să spună dacă amendamentul „Fritz” (prin care se introduce o pedeapsă retroactivă) și cel al „relațiilor asemănătoare acelora dintre soți”, nedefinite exact în lege, respectă sau nu Constituția. CCR a anunțat că judecătorii constituționali se vor întâlni miercurea viitoare într-o ședință pentru a analiza sesizarea și a da o decizie. Legea integrității trebuie să intre în vigoare până pe 31 august pentru a nu pierde 770 de milioane de euro din PNRR.
Georgescu: poate începe și al doilea proces
Decizie definitivă: poate începe și al doilea proces al lui Călin Georgescu. Fostul candidat la prezidențiale, mercenarul Horațiu Potra și alți 20 de inculpați vor fi judecați pentru acțiuni împotriva ordinii constituționale.
Înalta Curte de Casație și Justiție a respins toate contestațiile inculpaților și a menținut decizia Curții de Apel București, care dăduse încă din aprilie undă verde procesului.
Potrivit procurorilor, Georgescu și Potra s-au întâlnit pe 7 decembrie 2024 la o fermă din județul Ilfov, la o zi după ce Curtea Constituțională a decis anularea alegerilor prezidențiale. Acolo ar fi pus la cale un plan de destabilizare a țării: Horțiu Potra și mercenarii săi urmau să creeze haos în București. O zi mai târziu, oprit în trafic de Poliție, lui Potra i s-au depistat mai multe arme în mașină.
Călin Georgescu este judecat și într-un al doilea dosar pentru propagandă legionară și promovarea în public a unor persoane condamnate pentru genocid și crime de război.
