Pacientul 39. Povestea primului român despre care statul nu știe de unde a luat COVID-19

Pe 29 februarie 2020, un bărbat de 52 de ani, asistent-șef la Spitalul Județean Constanța, își ia concediu de odihnă și călătorește la Piatra-Neamț, să vadă Campionatul Național de Dans Sportiv. La competiție participă în jur de șapte sute de concurenți, din toată țara. Unul dintre ei e fiica sa, dansatoare profesionistă. Bărbatul stă în tribune, alături de soția sa și de alte câteva sute de oameni prezenți în Sala Polivalentă a orașului.

Pe 2 martie, bărbatul se întoarce în Constanța. A doua zi, este din nou la serviciu, unde ajută medicii să îngrijească pacienți în cel mai mare spital din județ. Pe 6 martie, nu vine la serviciu și își mai ia câteva zile de concediu. Nu se simte bine. Are febră 38.9, o stare de somnolență și se simte epuizat, fără motiv.

Pe 9 martie, starea i se agravează. Merge la Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța, unde i se recomandă să facă o radiografie pulmonară. O face a doua zi, la Spitalul Județean, unde lucrează. Apoi pleacă înapoi acasă. Pe 11 martie revine la spital, unde i se face testul de COVID-19. Iese pozitiv și devine pacientul cu numărul 39 de pe lista cu infectați actualizată zilnic de Ministerul Sănătății și primul caz confirmat cu noul coronavirus din județul Constanța.

Direcția de Sănătate Publică (DSP) Constanța lansează o anchetă epidemiologică pentru a afla cum s-a infectat acesta. Bărbatul declară că nu a fost în afara țării și susține că nu a intrat în contact cu vreo persoană venită din Italia sau altă țară cu focare de coronavirus.

Șefa DSP Constanța: „Se pare că este o transmitere comunitară”

O săptămână mai târziu, autoritățile tot nu știu cum a luat bărbatul virusul.

„Din cunoștințele mele, încă nu este identificată sursa infectării. Așa cum am declarat, a fost plecat din județul Constanța în orașul Piatra Neamț împreună cu fiica sa, la un concurs de dans, de pe 29 februarie până pe 1 martie”, ne-a spus, ieri, prefectul județului Constanța, George-Sergiu Niculescu.

La DSP Constanța, specialiștii nu au încă explicație pentru infectarea pacientului 39.

„Nu s-a ajuns, deocamdată, la nicio concluzie. Din câte am auzit de la medici, se pare că este o transmitere comunitară. Ancheta epidemiologică nu a ajuns la final”, a spus șefa DSP Constanța, Cristina Schipor, contactată de Recorder.

Acesta era ieri singurul caz dintre cei depistați cu noul coronavirus a cărui trasabilitate nu era cunoscută de autorități, potrivit unui răspuns transmis de Biroul de presă al Ministerului Sănătății.

La întrebarea dacă există în prezent, în România, cazuri raportate de transmitere comunitară de COVID-19, Adriana Pistol, șefa Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, ne-a răspuns ieri, foarte scurt: „Încă nu”.

Așadar, statul român nu recunoaște în acest moment fenomenul transmiterii comunitare necontrolate, dar, în același timp, nu poate explica în niciun fel infectarea pacientului 39. Lucrurile nu se opresc însă la acest pacient.

Întrebați dacă se cunoaște sursa de infectare a tuturor celor 246 de cazuri de COVID-19 identificate în România până azi la ora 10, oficiali din Grupul de Comunicare Strategică au transmis: „Deocamdată suntem în faza în care se desfășoară anchetele epidemiologice pentru a avea trasabilitatea cazurilor. Efortul anchetelor este de a identifica contacții și de a-i pune în izolare, pentru a rupe eventualul lanț de transmitere. Încă nu suntem la faza la care să fi constatat transmitere extinsă fără a mai putea identifica sursa”.

Fiica pacientului 39: „Nu ne putem explica”

Nici familia asistentului-șef din Constanța nu știe de unde a luat acesta virusul. „Nu ne putem explica niciunul”, a spus, pentru Recorder, fiica bărbatului.

Singura călătorie făcută recent de tatăl său a fost cea de la campionatul de dans de la Piatra Neamț, a spus tânăra: „A stat două zile la Piatra Neamț. Părinții mei au călătorit cu mașina și s-au oprit o singură dată, la întoarcere, la o benzinărie. Nu a avut contact cu nimeni din Italia sau din alte țări, și nici cu cineva pozitiv”.

În momentul de față, cei testați trebuie să îndeplinească două condiții: să aibă simptome specifice și să fi venit dintr-o țară cu focar de COVID-19 sau să fi intrat în contact cu o persoană testată pozitiv. Nu era cazul asistentului-șef, așa că de ce a fost testat? Am încercat să aflăm asta de la fiica pacientului 39: „Păi, simptomele. Și faptul că radiografia indica o pneumonie, iar el era sub tratament cu antibiotic de vreo patru zile, fără efect. Au vrut să excludă orice”.

Toată familia asistentului a intrat în carantină, iar testele soției, fiicei și familiei extinse au ieșit negative. Și nu ar fi infectat niciun coleg de muncă, susține tânăra. Puși în fața acestor incertitudini, reprezentanții DSP Constanța au spus că nu sunt în măsură să răspundă, iar Ministerul Sănătății nu a răspuns solicitării noastre trimise prin mail. Șeful asistentului infectat, managerul Spitalului Județean Constanța, Cristian Grasa, nu a putut fi nici el contactat la telefon.

Varianta ca rezultatul testului inițial să fi fost unul fals pozitiv nu a fost luată în considerare, spune tânăra, pentru că tatăl său a avut simptome specifice virusului. S-a luat în calcul și posibilitatea ca acesta să fi luat virusul în spital, dată fiind activitatea sa de asistent medical, dar acest lucru nu a putut fi probat pentru că a fost primul caz cunoscut din județul Constanța.

Bărbatul era, ieri, în continuare internat la Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța, pentru că a făcut pneumonie.

„La momentul de față, tatăl meu se simte bine. Nu a mai făcut febră de aseară (n.r. luni seară) și starea lui generală este una bună. I s-a repetat testul, așteptăm rezultatul”, ne-a spus fiica sa. Potrivit acesteia, starea tatălui său, deși ameliorată, nu îi permite să vorbească la telefon.

Arbitrii campionatului, inclusiv din Italia și Israel

Campionatul la care a participat tânăra și la care tatăl său a asistat din tribune a fost arbitrat de arbitri din 17 țări, inclusiv din Italia și Israel. Unul dintre organizatori, Otto Varga, director de concurs în cadrul Campionatului Național de Dans Sportiv, a spus, pentru Recorder, că sunt infectați cu coronavirus doi arbitri și președintele juriului. El susține că aceștia s-ar fi infectat la alte campionate, care au avut loc ulterior celui din România.

„Tatăl concurentei nu a avut nicio legătură cu arbitrii. Când am aflat, primul lucru a fost să sunăm în Italia, să întrebăm despre arbitrul care a venit de acolo. Ni s-a zis că e negativ testul lui. Mai avem un coleg, organizator al campionatului, confirmat luni cu COVID-19 (n.r. – în comunicatul DSP Neamț figurează de fapt doi cetățeni din județ care au participat la concurs și au fost depistați pozitiv). Dar e greu de crezut ca tatăl concurentei din Constanța să-i fi dat virusul acestuia”, a spus Varga.

Astfel, infectarea asistentului-șef de la Constanța rămâne, cel puțin pentru moment, un mister. Dar cât de important este cazul său? Ce înseamnă, mai exact, transmitere comunitară și necunoașterea trasabilității unui caz? Cât de repede să ne așteptăm să apară și altele cazuri a căror sursă de infectare nu se știe și ce spune asta despre răspândirea virusului?

Dr. Andreea Moldovan, infecționist și epidemiolog specializat la Geneva, spune că apariția de noi astfel de cazuri e inevitabilă: „Deja știm că este un virus care se răspândește ușor. E de așteptat să apară și cazuri comunitare, atât timp cât circulația persoanelor nu e restricționată în prezent”.

Practic, cazul Pacientului 39 și al rețelei de persoane infectate de la concursul de dans e o dovadă clară că virusul circulă liber pe sub radarul autorităților și că numărul celor infectați este cu mult mai mare decât cel detectat de sistemul medical, spun epidemiologii. Autoritățile nu par capabile să facă toate conexiunile în timp util pentru a-i izola pe toți cei care intră în contact cu persoane infectate. Angajații unor direcții de sănătate publică din țară se plâng că sunt foarte aglomerați și că nu au personal suficient pentru zecile de anchete epidemiologice pe care le desfășoară.

Mai mult, DSP-urile din țară par să nu comunice între ele, refuzând să vadă dincolo de granițele propriului județ. În timpul conversației telefonice pe care am avut-o cu doctorul Andreea Moldovan despre cazul de la Constanța, a reieșit că primul caz cu COVID-19 din Brașov, depistat la finalul săptămânii trecute, este un arbitru român care a participat la același campionat de dans din Piatra Neamț.

Andreea Moldovan, care este medic la Spitalul de boli infecțioase din Brașov, spune pe scurt povestea arbitrului brașovean care a participat la concursul de la Piatra Neamț: „A dat mâna cu un arbitru din altă țară, nu mai țin minte exact de unde, care s-a dovedit ulterior pozitiv. A ajuns la spital vinerea trecută, deși avea simptome încă de la începutul lunii. E foarte posibil ca acesta să fie linkul epidemiologic și pentru cazul din Constanța”. Ea a adăugat că va anunța Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile despre această posibilă legătură.

Pacientul din Brașov despre care vorbește Andreea Moldovan figurează în comunicatele emise de Ministerul Sănătății cu numărul 76, iar în dreptul său scrie: „Bărbat, 44 ani care s- a întors în data de 11.03.2020 din Boston și a fost internat cu simptomatologie specifică în data de 12.03.2020”. Autoritățile sanitare nu par să fi luat deloc în calcul faptul că acesta participase cu zece zile înainte și la concursul de dans de la Piatra Neamț, fapt confirmat și de organizatorul Otto Varga.

Așadar, povestea pacientului 39 se ramifică în mai multe direcții pe care autoritățile nu par capabile încă să le lămurească. Avem: un bărbat din Constanța care a participat la concursul de dans de la Piatra Neamț, dar căruia nu i s-a stabilit traseul epidemiologic, un bărbat din Brașov care a participat și el la concurs, dar despre care autoritățile sugerează că s-a infectat în SUA și două persoane din Piatra Neamț la care încă se mai caută sursa infectării. Și ele au participat la concursul de dans.

Aflată încă în căutarea unui răspuns pentru pacientul din „curtea” sa, DSP Constanța are ca principală pistă de lucru concursul de dans de la Piatra Neamț. La rândul lor, cei de la DSP Neamț au și ei de stabilit un traseu epidemiologic pentru pacienții lor și arată cu degetul spre Constanța: „Domnul acela din Constanța a intrat în legătură cu anumite persoane de aici, de la noi. De la el este. Sursa este domnul asistent din Constanța. Asta e suspiciunea în momentul de față. Ancheta epidemiologică e în curs”, a spus pentru Recorder dr. Mirela Grădinaru, purtător de cuvânt la DSP Neamț.

Suntem pe 18 martie, ora 16.00. Între timp, am ajuns la pacientul 246.

SUSȚINE PROIECTUL RECORDER
DONEAZĂ PENTRU JURNALISM
Conținutul nostru este gratuit, însă n-ar fi posibil fără oameni care plătesc pentru el. Salariile jurnaliștilor, deplasările în țară și toate celelalte cheltuieli necesare pentru funcționarea unei redacții sunt susținute din donațiile cititorilor. Contribuie și tu!
Cele mai recente

DOCUMENTAR RECORDER. Deceniul Iohannis

Ca de atâtea ori în ultimii 35 de ani, suntem iarăși în fața unei alegeri dificile. În șubreda noastră democrație, a căuta un președinte într-o sumă de candidați departe de a se ridica la înălțimea acestei funcții n-a fost vreodată ușor. Devine însă și mai complicat dacă ne uităm bine la România prezentului – o țară a speranțelor risipite, a neîncrederii și a apatiei. Oricare îi va fi numele, noul președinte e, inevitabil, consecința unui deceniu neîncheiat încă – deceniul Iohannis.  Întoarcerea în urmă cu zece ani poate fi un exercițiu dureros. Ne obligă să retrăim, dar ne ajută să

Ce ne enervează #21 – E prea puțin Ceaușescu

O ediție despre cum te amețesc alegerile astea mai tare decât tiribombele, despre cum faci bani cu nepoții, despre cum punem femeile să facă plozi pentru că țara are nevoie de trupuri, despre cum îți alegi consilierii fără să fii consiliată, despre competenții candidați AUR și SOS, dar și despre faptul că e prea puțin Ceaușescu în viața noastră politică, sau ce-o fi asta.