IT-ul și clujenii. Industria care a transformat un oraș

La începutul anilor 2000, într-un oraș cenușiu cu bănci vopsite în tricolor, câțiva antreprenori locali se încăpățânau să creadă în potențialul unui domeniu aproape necunoscut în România. ”Pe vremea aceea, vecinii mei care știau că sunt absolvent de informatică, mă întrebau dacă pot să le repar televizoarele”, își amintește Dan Mircea Suciu, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai.

Din perseverența acestor antreprenori au apărut primele firme de IT din Cluj-Napoca, iar ele au fost scânteia care au generat o adevărată explozie. În prezent, aici sunt peste 1.400 de companii IT, care angajează circa 20.000 de oameni. În primul rând datorită acestei industrii, Cluj-Napoca a devenit orașul european cu cea mai mare creștere economică din ultimii 20 de ani.

Iar această creștere economică a venit cu o mulțime de schimbări. Clujul a devenit un centru universitar populat cu un număr tot mai mare de studenți, și-a îmbogățit viața culturală cu festivaluri de film și concerte și a început să atragă turiști. În același timp, orașul s-a dezvoltat haotic, cu proiecte imobiliare controversate și cu prețuri exorbitante la chirii și la locuințe.

Am mers la Cluj și am încercat să înțelegem povestea acestei transformări.

Material realizat cu sprijinul ING Tech

Cele mai recente

DOCUMENTAR RECORDER. Deceniul Iohannis

Ca de atâtea ori în ultimii 35 de ani, suntem iarăși în fața unei alegeri dificile. În șubreda noastră democrație, a căuta un președinte într-o sumă de candidați departe de a se ridica la înălțimea acestei funcții n-a fost vreodată ușor. Devine însă și mai complicat dacă ne uităm bine la România prezentului – o țară a speranțelor risipite, a neîncrederii și a apatiei. Oricare îi va fi numele, noul președinte e, inevitabil, consecința unui deceniu neîncheiat încă – deceniul Iohannis.  Întoarcerea în urmă cu zece ani poate fi un exercițiu dureros. Ne obligă să retrăim, dar ne ajută să

Ce ne enervează #21 – E prea puțin Ceaușescu

O ediție despre cum te amețesc alegerile astea mai tare decât tiribombele, despre cum faci bani cu nepoții, despre cum punem femeile să facă plozi pentru că țara are nevoie de trupuri, despre cum îți alegi consilierii fără să fii consiliată, despre competenții candidați AUR și SOS, dar și despre faptul că e prea puțin Ceaușescu în viața noastră politică, sau ce-o fi asta.

Violența împotriva femeilor din politică a devenit doctrină națională: „Ești redusă la funcția ta de a face copii și de a produce plăcere”

Interviuri realizate de Recorder cu 16 politiciene, dar și hotărâri de instanță sau ale Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), arată că sexualitatea reprezintă tema cel mai des folosită în atacurile la adresa femeilor din politica românească: referințe la viol, la promiscuitate, la folosirea sexului pentru a obține o funcție, la infidelitate. Scopul e să le umilească și să le distrugă reputația.