Legalizarea incompetenței. PSD schimbă regulile la Apele Române în avantajul clientelei de partid

După doi ani de scandaluri și dosare pe care procurorii DNA le-au deschis tocmai pe baza unor numiri ilegale în funcțiile de conducere de la Apele Române, politicul se întoarce în forță și se reorganizează.

Prin presiuni și amenințări la adresa profesioniștilor din sistem, conducerea PSD de la Apele Române a modificat contractul colectiv de muncă legalizând, practic, incompetența. În urma modificărilor, la administrațiile bazinale de apă nu mai este interzisă numirea în funcția de director a persoanelor fără experiență și fără pregătire în domeniu. Astfel, dacă are susținere politică, aproape oricine poate deveni șef în Apele Române, instituție de importanță strategică a statului român.

Deși inițial a avut o poziție publică prin care s-a opus acestor modificări, ministrul Mediului, Tanczos Barna (UDMR), pare să fi fost presat în interiorul coaliției de guvernare, acceptând și el noile modificări.

Sursele Recorder spun că asupra liderilor de sindicat care s-au opus modificărilor s-au făcut presiuni constante și au primit mesaje de amenințare: „Ai grijă cu pianul pe scări, că s-ar putea să cadă pe tine”.

Mutarea are și o miză juridică: viitoarele numiri politice de la Apele Române, ale unor oameni fără experiență în domeniu, nu mai pot face obiectul unor dosare penale.

Promovarea incompetenței în varianta liberală

Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a fost dintotdeauna o instituție vânată de găștile de partid, deoarece are o organigramă stufoasă și bugete mari pentru investiții. Locul ideal în care să tranzacționezi angajări politice.

În urmă cu doi ani, Recorder a publicat o serie de materiale în care a arătat că ANAR era cotropită de acest fenomen. Cel mai relevant caz a fost cel al inginerului Ovidiu Ianculescu, presat să demisioneze dintr-o poziție de director pe care o ocupase prin concurs, pentru a face loc unui membru PNL, partidul care conducea Apele Române la acel moment.

Cel numit în locul lui Ovidiu Ianculescu, care avea studii și experiență în domeniu, a fost Ionuț-Ovidiu Cengher, un om fără nicio pregătire care să-l recomande pentru un post de conducere în Apele Române. Ionuț Cengher fusese în trecut angajat la o firmă care închiria și vindea tonomate de cafea.

Tot atunci, Recorder a dezvăluit că harta filialelor județene ale ANAR se colorase în galben, pentru că situația lui Cengher nu era singulară. PNL instalase în aproape o treime din județele țării oameni fără pregătire în domeniul gospodăririi apelor. La conducerea administrațiilor bazinale de apă și a instituțiilor din subordine ajunseseră foști șefi de magazin, președinți de club de fotbal feminin, avocați, sociologi sau foști angajați la firme care vindeau sucuri sau produse naturiste. Singura lor calitate era faptul că erau membri PNL sau apropiați ai acestui partid.

Instalarea tuturor acestor politruci pe funcții de conducere era împotriva reglementărilor de la Apele Române. În contractul colectiv de muncă de la nivelul ANAR se specifica faptul că posturile de director puteau fi ocupate doar de oameni cu o vechime în gospodărirea apelor de minim 5 ani.

Aceste condiții stricte au fost introduse ca urmare a experiențelor nefericite petrecute la inundațiile catastrofale de la mijlocul anilor 2000. Atunci, mai multe județe ale țării au ajuns sub ape, iar conducerea numită politic la unele Administrații Bazinale de Apă (ABA) și-a arătat incompetența. „În 2005, când muriseră mulți oameni la inundațiile din Timiș, a existat un director de ABA care s-a închis în birou de frică. Neștiind ce să facă, s-a speriat, s-a îmbrăcat și a plecat acasă. A demisionat a doua zi”, povestește un inginer din Apele Române care dorește să își păstreze anonimatul.

Gabi Musteață, inginer la Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad, rememorează și el o situație similară. „Am avut un director care, ieșit pe teren când au venit niște inundații mari la Galați, și-a pus o batistă udă în cap înnodată în patru colțuri și ne-a zis nouă că el nu știe ce să facă, că nu mai poate să facă ceva”.

Lecția acelor ani a avut efect și, cu mici excepții, posturile de conducere din Apele Române au fost ocupate de oameni din sistem, care lucraseră mulți ani în Apele Române până să ajungă șefi. Dar a venit anul 2020, care a adus la putere Partidul Național Liberal. PNL și-a instalat un om de partid în fruntea Apelor Române și, pentru a-și satisface clientela, nu a mai ținut cont de condițiile de vechime din contractul colectiv de muncă. Au făcut atunci numiri care încălcau flagrant normativele și, după dezvăluirile Recorder care au provocat un scandal uriaș, s-a lăsat și cu probleme penale pentru mulți dintre cei implicați.

Direcția Națională Anticorupție a deschis mai multe dosare penale desprinse din cazurile de numiri politice prezentate de Recorder în noiembrie 2020. Unele s-au soldat deja cu trimitere în judecată pentru infracțiunea de abuz în serviciu sau complicitate la abuz în serviciu. Unul dintre argumentele folosite de procurorii DNA pentru demararea anchetei penale a fost tocmai încălcarea acestei condiții de vechime în gospodărirea apelor prezentă în contractul colectiv de muncă. Acesta a fost și motivul pentru care acest contract colectiv de muncă avea să intre în vizorul noilor politicieni instalați la conducerea Apelor Române.

Promovarea incompetenței în varianta social-democrată

O dată cu intrarea la guvernare a social-democraților, conducerea instituției a fost preluată de PSD, care l-a numit pe Gabriel Stika, fost director la drumuri și poduri. Stika a așteptat momentul prielnic pentru a elimina pragul de care se împiedicase PNL-ul în numirile politice din 2020: contractul colectiv de muncă.

Și momentul prielnic a venit în acest an, când contractul colectiv de muncă a expirat și trebuia, conform procedurilor, să fie reînnoit după o negociere între conducerea ANAR și reprezentanții sindicatelor reprezentative din Apele Române.

La negocieri, Gabriel Stika nu a mai fost de acord cu articolul 8 din contractul colectiv, care prevedea că oamenii care ocupă funcții de directori la administrațiile bazinale de apă să aibă și vechime în gospodărirea apelor. „Am cerut o flexibilizare. Am mers pe ideea de liberalizare a politicii de personal și pe ideea deschiderii, pentru ca în cadrul sistemului să poată să vină o infuzie de forță de muncă nouă”, ne-a declarat Stika.

Sindicatele s-au opus însă în mod vehement. „Nu voiau decât să poată avea acces liber la funcțiile de conducere pentru politruci. În ultima perioadă au fost presiuni politice enorme din partea unor membri PSD pentru a numi tot felul de șefi la Ape. De exemplu, a venit un drujbist la noi cu recomandare de la filiala județeană a PSD și trebuia să fie pus șef formație la Apele Române. Omul nu voia orice funcție, ci să fie șef undeva. Oriunde, dar șef. De asta au cerut și să elimine condiția de experiență în gospodărirea apelor: pentru că niciun om de la partid care a lipit afișe și a cotizat nu vine să se angajeze la munca de jos, să acumuleze experiență la munca de jos. Ei vor să fie direct șefi.”, ne-au spus surse apropiate de echipa de negociere a sindicatelor.

Pentru că sindicatele se opuneau, asupra membrilor echipei de negociere au început presiuni din toate părțile. Unii s-au trezit cu controale de la București în departamentele în care lucrau, alții au primit telefoane de intimidare, ba chiar s-a ajuns și la amenințări de tip mafiot. „Directorul ANAR, Gabriel Stika, i-a spus textual unuia dintre membrii echipei de negociere după ce au ieșit de la discuții: „Ai grijă cu pianul pe scări, că s-ar putea să cadă peste tine”.

Acest episod a fost confirmat de Recorder din mai multe surse, așa că l-am sunat pe Gabriel Stika pentru un punct de vedere. „Nu eu am spus acest lucru! Un alt coleg al meu (n.r. – a spus). Mai întrebați pe acolo și o să vedeți cine. S-a făcut referire, la un moment dat, la o asemenea discuție, dar era o discuție la o țigară, o chestie amicală”, afirmă Stika.

Pe 29 august, Gabriel Stika și-a pierdut funcția după ce a fost prins la volanul unei mașini, deși avea permisul suspendat. În locul său, la conducerea Apele Române, a venit Sorin Lucaci, venit tot din domeniul administrării de drumuri și poduri și tot cu susținere PSD.

Noua conducere și-a menținut poziția cu privire la contractul colectiv de muncă, iar săptămâna aceasta sindicaliștii au cedat și au acceptat o parte din modificările dorite de PSD: pentru funcțiile de director de administrație bazinală de apă (11 în toată țara) să nu se mai ceară experiență în domeniu. Miza este uriașă, pentru că administrațiile bazinale de apă derulează proiecte de investiții de sute de milioane de euro.

Ce s-a schimbat

Dacă în vechiul contract colectiv de muncă se cerea ca directorii de ABA să aibă „10 ani vechime în specialitatea studiilor universitare și 5 ani vechime în Apele Române” acum ei trebuie să îndeplinească doar„ 8 ani vechime în specialitatea studiilor universitare, din care 3 ani vechime în conducere”. A fost eliminată condiția de a avea vechime în gospodărirea apelor.

De asemenea, noile reglementări nu precizează cu exactitate ce înseamnă vechime în conducere, lăsând ușa deschisă aproape oricui. Un preot care a fost paroh la o biserică poate ajunge director de ABA, dacă a slujit 8 ani și a fost paroh 3. Un chelner poate ajunge director de ABA dacă a făcut o facultate de profil și a servit la masă 8 ani, din care a 3 a fost șef de sală.

Ovidiu Cengher, membrul PNL care i-a luat locul lui Ovidiu Ianculescu și care a fost trimis de DNA în judecată chiar în acel caz, pentru complicitate la abuz în serviciu, are acum cale liberă către o funcție de director al unei administrații bazinale, deoarece fusese director de vânzări la o firmă care închiria tonomate de cafea, deci lucrase în poziție de conducere.

Miza acestei mutări este de a scăpa de eventualele probleme penale pentru noii directori, așa cum s-a întâmplat în 2020. Un avocat familiarizat cu dosarele penale deschise pe numele unor foști directori de la Apele Române numiți de PNL, ne-a spus că acel articol 8 din contractul colectiv de muncă era fundația pe care se bazau acuzațiile procurorilor.

„Articolul 8 era baza pentru probarea infracțiunii de abuz în serviciu. E o întrebare de o mie de puncte dacă scoaterea acestor condiții de vechime contează în instrumentarea unor astfel de dosare. Pentru a avea infracțiunea de abuz în serviciu trebuie să fie încălcată o dispoziție din legislația primară, cum ar fi o lege sau o ordonanță de urgență. Iar contractul ăsta colectiv de muncă vine la pachet cu o ordonanță de urgență care reglementează codul administrativ”, ne spune avocatul care a dorit să rămână anonim. Prin urmare, dacă scoți condițiile de vechime nu mai răspunzi penal atunci când pui într-o funcție de director un politruc fără experiență în domeniu.

De ce s-a răzgândit ministrul Barna?

Am cerut un punct de vedere, cu privire la aceste modificări, de la actualul director al Apelor Române, Sorin Lucaci. Acesta a refuzat să stea de vorbă cu noi la telefon și ne-a transmis un răspuns în scris, cu explicații incoerente și neconvingătoare: „Această nouă abordare asupra condițiilor specifice pe care trebuie să le îndeplinească directorii de ABA se fundamentează atât pe relațiile de pe piața muncii, cât și pe nivelul scăzut de salarizare existent la acest moment (…). În concluzie, actualul contract colectiv de muncă propus evidențiază o nouă abordare managerială în acord cu scopul și activitatea specifică de gospodărire a apelor”

Interesantă în această poveste este atitudinea ministrului mediului, Tánczos Barna. Acesta s-a poziționat, inițial, de partea sindicaliștilor, care au fost la mai multe întâlniri la minister. Pe parcursul negocierilor, Barna și-a arătat susținerea față de sindicate, lucru pe care l-a spus și public. „Susțin cererea legitimă și firească a liderilor sindicali ca experiența profesională (vechime) în domeniul gospodăririi apelor să rămână un criteriu pentru ocuparea funcțiilor de director al Administrațiilor Bazinale de Apă (…) Este exclus ca această instituție să revină la scandalurile pe care le-a avut în 2020, nu permitem deprofesionalizarea acestei instituții”, scria Barna într-o postare din iulie anul acesta.

Contactat de Recorder, Barna nu mai este atât de vehement ca acum două luni și încearcă să se delimiteze de noile condiții din contractul colectiv de muncă. „E o viziune a noului director general al ANAR. Dânsul susține că această instituție a fost tot timpul prea închisă prin restricțiile foarte riguroase pentru funcțiile de manageri. Dânsul consideră că este nevoie de o deschidere pentru a permite intrarea în sistem a unor manageri cu experiență managerială, cu pregătire profesională, dar dintr-o listă mai largă de domenii”.