Imaginea-simbol a acestor alegeri: în timp ce trei sferturi de țară se pișă pe el de vot, un tânăr fără mâini votează cu dinții

VOINȚĂ! E bine la căldurică, români? Ce faceți, vă uitați la filme, mâncați fripturi, consumați alcool? Stați în casă, dă-o dracului de țară! Numai proștii se duc la vot! La ora redactării acestui articol (șase jumate după-amiaza), 65 % din populația cu drept de vot se cacă în ea de democrație și ignoră cu nonșalanță alegerile parlamentare. Și pentru ca rușinea care cade asupra lor să fie și mai mare, de la Buzău ne parvine o imagine-simbol a acestor alegeri: Paul Danciu, un tânăr de 33 de ani rămas fără mâini în urma unui accident, s-a prezentat cu demnitate la urne. El a refuzat să primească ajutor din partea personalului aflat în secția de votare și a introdus singur buletinul în urnă, ținându-l în dinți, după cum se poate vedea în excelenta fotografie realizată de reporterii “Libertatea”. Provenit dintr-o familie modestă, Paul Danciu este și orfan de părinți. “Astăzi am vrut neapărat să merg la vot chiar dacă știu că lumea o să râdă de mine”, a declarat tânărul buzoian la ieșirea de la urne. Harfa.ro se înclină până la pământ în fața acestui cetățean: nu de tine trebuie să râdă lumea, Paulică, ci de proștii care stau în casă și se scarpină în cur în timp ce tu ții cu dinții de democrație. Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un Like, comunității de pe pagina noastră de Facebook.

Cele mai recente

DOCUMENTAR RECORDER. Deceniul Iohannis

Ca de atâtea ori în ultimii 35 de ani, suntem iarăși în fața unei alegeri dificile. În șubreda noastră democrație, a căuta un președinte într-o sumă de candidați departe de a se ridica la înălțimea acestei funcții n-a fost vreodată ușor. Devine însă și mai complicat dacă ne uităm bine la România prezentului – o țară a speranțelor risipite, a neîncrederii și a apatiei. Oricare îi va fi numele, noul președinte e, inevitabil, consecința unui deceniu neîncheiat încă – deceniul Iohannis.  Întoarcerea în urmă cu zece ani poate fi un exercițiu dureros. Ne obligă să retrăim, dar ne ajută să

Ce ne enervează #21 – E prea puțin Ceaușescu

O ediție despre cum te amețesc alegerile astea mai tare decât tiribombele, despre cum faci bani cu nepoții, despre cum punem femeile să facă plozi pentru că țara are nevoie de trupuri, despre cum îți alegi consilierii fără să fii consiliată, despre competenții candidați AUR și SOS, dar și despre faptul că e prea puțin Ceaușescu în viața noastră politică, sau ce-o fi asta.