Guvernul dă tot mai multe semne că se așteaptă ca România să rămînă bună de plată în dosarul „Roșia Montană”: litigiul cu compania Gabriel Resources pe tema exploatării metalelor prețioase din localitatea din Alba se încheie mâine.
Firma canadiană s-a adresat unui tribunal de arbitraj din cadrul Băncii Mondiale. România ar putea fi obligată să achite despăbubiri de peste șase miliarde de euro, a recunoscut ministrul de finanțe, Marcel Boloș.
Varianta cea mai optimistă pare să fie cea în care România scapă de sancțiuni, dar ar trebui să permită exploatarea aurului și a argintului de la Roșia Montană. Rezervele sunt estimate la 300, respectiv 1.200 de tone.
Roşia Montană a intrat în Patrimonul Mondial UNESCO în vara lui 2021. Compania canadiană care deține din 1999 o concesiune minieră în zonă și-a propus exploatarea în patru cariere şi utilizarea unor cantităţi mari de cianură pentru a extrage metalele prețioase. Sub presiunea protestelor publice, mai multe Guverne au refuzat să emită un acord esenţial pentru lansarea lucrărilor. Gabriel Resources a reclamat ceea ce numește o „expropriere”.
Premierul Ciolacu a spus azi că ar organiza un referendum pe tema căii de urmat în privința zăcămintelor de la Roșia Montană. Relativ recent, însă, liderul PSD afirma că „o să ne descurcăm”.
Rămâne cum am stabilit
Întâlnirea pare să fi fost politicoasă, însă refuzul e la fel de categoric: după o discuție la Cotroceni cu Klaus Iohannis, cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a repetat că țara sa se opune extinderii spațiului de liberă circulație Schengen.
El a scris pe o rețea de socializare că poziția Austriei rămâne neschimbată: sistemul Schengen nu funcționează, așa că nu poate fi extins. Invocând problema migrației, Viena a blocat în decembrie 2022 aderarea României și a Bulgariei.
Pe 31 martie, România și Bulgaria vor adera la spațiul Schengen doar cu frontierele aeriene și maritime, nu și cu cele terestre.
Bucureștiul a încercat să primească o dată concretă în această ultimă privință, însă nu a obținut decât o promisiune de negociere. I se mai și cer demersuri care să ducă la „o îmbunătățire semnificativă a situației migratorii în Austria”, măsuri suplimentare care nu s-au aplicat în cazul niciunei alte țări care a aderat la Schengen.
Deciziile Consiliului Uniunii Europene se iau cu unanimitate de voturi.
Simona la Jocurile Olimpice?
Simona Halep și-ar dori să poată participa la Jocurile Olimpice din Paris, dar nu știe dacă obiectivul este fezabil.
Jucătoarea de tenis s-a întors astăzi în țară, la cîteva zile după ce Tribunalul de Arbitraj Sportiv a stabilit că ea poate reveni în competițiile oficiale.
Instanța i-a redus de la patru ani la nouă luni suspendarea pentru dopaj și a constatat că Simona a executat deja pedeapsa: ea a fost suspendată din toamna lui 2022 încoace. A primit deja o invitație la turneul WTA de la Miami, care începe în mai puțin de două săptămâni, pe 17 martie, dar nu a hotărât încă dacă va participa sau nu.
Simona a dezvăluit că prima fostă jucătoare care a felicitat-o după verdictul TAS a fost o legendă a tenisului. Chris Evert, câștigătoare a nu mai puțin de 18 titluri de Mare Șlem, a susținut-o public, de altfel, în toată această perioadă.
Românca i-a mulțumit și fostului său antrenor Daren Cahill pentru susținerea necondiționată.
A fost apoi întrebată dacă va mai colabora cu antrenorul Patrick Mouratoglu, a cărui echipă i-a recomandat suplimentul alimentar contaminat care i-a atras suspendarea. A răspuns doar că a fost vorba despre „o greșeală – nicio intenție de doping”.
E joi, 7 martie. Iată care sunt știrile de astăzi:
00:40 Verdictul în litigiul Roșia Montană e așteptat mâine
03:13 Extinderea Spațiului Schengen: Rămâne cum am stabilit
04:57 Ursula von der Leyen, candidata PPE pentru Comisia Europeană
05:35 Atacul din regiunea Odesa: ținta nu ar fi fost Zelenski, spune Moscova
06:20 Exercițiu NATO în nordul Europei
07:16 Procurori versus procurorul general
08:12 Proiectil neexplodat într-un liceu
08:55 Simona Halep vrea să participe la Jocurile Olimpice
