Subiectele de la prima probă scrisă a bacalaureatului – cea la limba și literatura română – au fost de dificultate medie: o notă de 7 sau de 8 n-ar trebui să fie prea greu de obținut de către cei care chiar au fost atenți la ore. Proba obligatorie a profilului e programată mâine, iar cea la alegere – joi.
Într-o țară în care banul este valoarea supremă, cum ar putea, însă, să fie școala altfel?
După cum au constatat reporterii Știrilor Zilei, industria meditațiilor a duduit și în acest an, indiferent de locul în care s-a dat examenul.
Potrivit lui Mihai Peticilă, jurnalist la site-ul edupedu.ro, practica atât de răspîndită a meditațiilor se explică simplu: evaluarea dirijează învățarea.
Deși curriculum-ul școlar este diversificat și amplu, examinarea se face după o programă separată. Ceea ce creează o dublă măsură și încurajează pregătirea în particular.
Acuzat de plagiat
O altă problemă acută a sistemului de învățământ e de găsit la intersecția dintre cercetare și politică: portalul PressOne scrie că Mircea Geoană a plagiat din doi președinți ai Statelor Unite, Bill Clinton și George Bush junior.
Adjunctul secretarului general NATO și-a dat doctoratul în 2005, la Academia de Studii Economice din București.
Potențial candidat la Președinție, el respinge suspiciunea de plagiat.
Potrivit ziaristei Emilia Șercan, Mircea Geoană a plagiat prin traducere, fără vreun fel de atribuire și fără ghilimele, zeci de pagini din rapoartele anuale prezentate Congresului Statelor Unite președinții Bill Clinton și George Bush junior.
Niciunul dintre aceste documente nu e citat în textul doctoratului și nici nu apare trecut în bibliografie. C
el puțin 78 de pagini din cele 279 au conținut plagiat. E vorba de text, grafice și tabele: unele dintre ele, preluate direct în limba engleză.
Cât despre subiectul central – integrarea României în structurile euro-atlantice -, el e comprimat în mai puțin de 1,5% din totalul lucrării.
Foarte aproape de putere
”Blocul macronist a fost, practic, șters” – iată cum a interpretat Marine Le Pen, lidera de extremă dreapta din Franța, rezultatele primului tur al alegerilor anticipate.
Convocate de președintele Emmanuel Macron după un rezultat dezastruos la europarlamentare, ele amenință să facă din radicalii de dreapta prima forță politică a Franței: au obținut peste 33%, față de cele 18 procente de acum doi ani.
28 de procente au câștigat formațiunile de stânga din Noul Front Popular, iar coaliția prezidențială – aproape 21%.
Turul al doilea are loc duminică: sondajele de opinie sugerează că el va reconfirma rezultatele, dar nu e limpede dacă extrema dreaptă va obține majoritatea absolută care să-i permită să formeze Guvernul.
Premierul în exercițiu, Gabriel Attal, a spus că obiectivul macroniștilor e tocmai să împiedice o victorie categorică a extremei drepte, care ar putea să pună în practică ceea ce el a numit „programul său funest”.
00:46 Bacalaureat 2024: subiecte cu dificultate medie
03:16 Banii și pregătirea școlară
07:33 Ce hrănește industria meditațiilor?
11:33 Mircea Geoană, acuzat de plagiat
13:16 Franța: extrema dreaptă, foarte aproape de putere
15:28 Trump, imunitate parțială pentru actele „oficiale”
17:38 Data alegerilor: consultări între partide
18:15 Criminalul din Berceni a fost condamnat
18:59 Sclavie în Argeș: cine erau victimele?
