Portret de candidat: Marcel Ciolacu, „un om simplu” cu o biografie complicată

La rubrica „Portret de candidat” ne propunem să aducem în fața cetățenilor informații relevante despre cei mai importanți politicieni care se află în cursa pentru funcția de președinte al României.

Astăzi portretul lui Marcel Ciolacu: autointitulat „om simplu”, dar cu un trecut complicat și neclar multă vreme. Traseul lui Marcel Ciolacu a început într-o clasă cu profil industrial a unui liceu din Buzău, unde el însuși recunoaște că a rămas corijent.

Împrejurările în care a reușit să obțină un certificat de revoluționar, act care mai târziu i-a adus beneficii materiale, lasă și ele loc interpretărilor.

Intrat discret în politica mare, a ajuns de la partide de pescuit cu Liviu Dragnea în fruntea PSD, premier, iar acum propunerea social-democraților pentru Cotroceni.

Liceul și primul loc de muncă

Cu un trecut neclar multă vreme și cu un CV cosmetizat atent, Marcel Ciolacu a ajuns foarte discret în politica mare.

O analiză Recorder, publicată în vară, a refăcut traseul liceanului dintr-o clasă cu profil industrial până la statutul actual, de prim-ministru și candidat la cea mai înaltă funcție în stat.

Marcel Ciolacu însuși recunoaște, de pildă, că a fost corijent în timpul liceului.

De la liceu, Ciolacu a intrat în câmpul muncii, la finalul anilor ’80, ca muncitor necalificat la o cooperativă meșteșugărească din Buzău. Ceea ce nu l-a împiedicat să scrie în CV că a lucrat în acea perioadă la o mare întreprindere din București, Electronica Industrială. Doar o mică legătură exista între slujba de la Buzău și întreprinderea bucureșteană: prima producea pentru cea din urma amplificatoare de antenă în regim de lohn.

Cât despre diploma sa de bacalaureat, premierul a spus că ar fi dat examenul după terminarea liceului, dar nu a prezentat niciodată dovada cerută insistent de presă.

Marcel Ciolacu a absolvit dreptul în anul 1995 la Universitatea Ecologică. A urmat și un curs în domeniul securității și apărării naționale, la Colegiul Național de Apărare București. Tot la capitolul studii, are un master în managementul finanțelor publice, terminat în anul 2012 la SNSPA București.

S-a înscris și la un doctorat, pe care însă nu l-a mai terminat. A recunoscut că a fost exmatriculat de la Academia SRI.

Umbra lui Vasile Ion și poza cu Omar Hayssam

Împrejurările în care Marcel Ciolacu a reușit să obțină un certificat de revoluționar lasă și ele loc interpretărilor.

Contrar celor susținute de premierul în funcție, toate datele și mărturiile obținute de Recorder arată ca nu a avut nicio contribuție relevantă la evenimentele din decembrie 1989 de la Buzău.

Marcel Ciolacu a avut însă beneficii materiale grație calității de revoluționar.

În anii ’90 a fost umbra celui mai influent politician buzoian de la vremea respectivă, Vasile Ion.

Sub protecția sa, a luat spații fără licitație în piața din Buzău, a primit casă de la stat, deși avea o situație locativă bună, a ajuns consilier local și județean.

Un exemplu grăitor despre influența pe care Marcel Ciolacu începea să o aibă este preluarea unei benzinării situate la o șosea națională importantă, ridicată inițial pe un teren al Primăriei. În această afacere, Marcel Ciolacu nu a investit nimic în afară de avizul și votul său de consilier local, dar a încasat apoi comisioane din vânzarea carburanților.

La o vânătoare oraganizată de Vasile Ion ar fi fost făcută și controversata fotografie în care apar Marcel Ciolacu și sirianul Omar Hayssam, condamnat ulterior pentru terorism.

Cum a ajuns lider PSD

În anul 2012 Marcel Ciolacu intră în politica mare. De atunci, a fost ales în trei rânduri deputat. În 2015, i-a fost consilier onorific lui Victor Ponta, iar în 2017 a devenit vicepremier în guvernul Tudose.

Pentru jumătate de an în 2019 (după condamnarea lui Liviu Dragnea), iar apoi din 2021 până în 2023, Marcel Ciolacu a fost chiar președinte al Camerei Deputaților.

Marcel Ciolacu a continuat ascensiunea în politică în epoca Dragnea, cu care a avut relații îndeajuns de apropiate încât cei să meargă împreună la partide de pescuit.

Relația Liviu Dragnea-Marcel Ciolacu s-a răcit, totuși, până în punctul în care presa a relatat despre un moment extrem de tensionat între cei doi, la finalul unei ședințe de partid din 2018.

Numele său s-a regăsit inclusiv pe o listă a unor alte figuri importante din PSD care-l voiau debarcat pe Liviu Dragnea de la conducerea partidului. Liviu Dragnea l-a acuzat de trădare: ar fi predat PSD-ul președintelui Iohannis.

Marcel Ciolacu a mai fost acuzat că ar fi condus echipa din interiorul PSD care ar fi forțat-o pe Viorica Dăncilă să își dea demisia, după alegerile prezidențiale.

Actualul președinte al PSD neagă însă orice implicare în îndepărtarea Vioricăi Dăncilă.

Totuși, i-a luat locul acesteia la conducere – mai întâi ca interimar, iar apoi ca președinte „plin”, după Congresul partidului din august 2020.

A fost acuzat de legături cu serviciile secrete și nu își ascunde prietenia cu Gabriel Vlase, directorul Serviciului de Informații Externe. Neagă însă că ar fi un om al „serviciilor”.

În drumul său către Cotroceni, liderul PSD a început să arunce cu promisiuni fără prea multă legătură cu funcția prezidențială – echitate, pensii, salarii și autostrăzi, invocând și deja mult trâmbițata stabilitate.

SUSȚINE PROIECTUL RECORDER
DONEAZĂ PENTRU JURNALISM
Conținutul nostru este gratuit, însă n-ar fi posibil fără oameni care plătesc pentru el. Salariile jurnaliștilor, deplasările în țară și toate celelalte cheltuieli necesare pentru funcționarea unei redacții sunt susținute din donațiile cititorilor. Contribuie și tu!
Cele mai recente

Ce ne enervează #21 – E prea puțin Ceaușescu

O ediție despre cum te amețesc alegerile astea mai tare decât tiribombele, despre cum faci bani cu nepoții, despre cum punem femeile să facă plozi pentru că țara are nevoie de trupuri, despre cum îți alegi consilierii fără să fii consiliată, despre competenții candidați AUR și SOS, dar și despre faptul că e prea puțin Ceaușescu în viața noastră politică, sau ce-o fi asta.

Violența împotriva femeilor din politică a devenit doctrină națională: „Ești redusă la funcția ta de a face copii și de a produce plăcere”

Interviuri realizate de Recorder cu 16 politiciene, dar și hotărâri de instanță sau ale Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), arată că sexualitatea reprezintă tema cel mai des folosită în atacurile la adresa femeilor din politica românească: referințe la viol, la promiscuitate, la folosirea sexului pentru a obține o funcție, la infidelitate. Scopul e să le umilească și să le distrugă reputația.