DOCUMENTAR. Filmul campaniei electorale 2024

După un deceniu cu Klaus Iohannis, românii sunt chemați acum să-și aleagă un nou președinte. E un moment în care încrederea în clasa politică și în instituția prezidențială se află, probabil, la cele mai joase cote de după 1990. Iar asta s-a simțit și în campania electorală.

Într-o societate tot mai reticentă la ofertele politice de orice fel, candidații n-au prea avut curaj să dea ochii cu alegătorii, concentrându-se în special pe dezbateri televizate, interviuri în mediul online și acțiuni electorale pe cât posibil controlate.

Deși mai rare ca altădată, evenimentele publice au rămas, totuși, cele în care imaginea candidaților este cel mai puțin cosmetizată. De aceea, i-am urmărit pe cei mai importanți dintre ei la o parte din întâlnirile cu cetățenii pe care le-au avut în ultimele luni: pelerinajul religios de la moaștele Sfintei Parascheva, lansări de candidaturi, plantări de copaci, bâlciuri comunale.

Așa arată filmul campaniei electorale 2024:

Cele mai recente

DOCUMENTAR RECORDER. Deceniul Iohannis

Ca de atâtea ori în ultimii 35 de ani, suntem iarăși în fața unei alegeri dificile. În șubreda noastră democrație, a căuta un președinte într-o sumă de candidați departe de a se ridica la înălțimea acestei funcții n-a fost vreodată ușor. Devine însă și mai complicat dacă ne uităm bine la România prezentului – o țară a speranțelor risipite, a neîncrederii și a apatiei. Oricare îi va fi numele, noul președinte e, inevitabil, consecința unui deceniu neîncheiat încă – deceniul Iohannis.  Întoarcerea în urmă cu zece ani poate fi un exercițiu dureros. Ne obligă să retrăim, dar ne ajută să

Ce ne enervează #21 – E prea puțin Ceaușescu

O ediție despre cum te amețesc alegerile astea mai tare decât tiribombele, despre cum faci bani cu nepoții, despre cum punem femeile să facă plozi pentru că țara are nevoie de trupuri, despre cum îți alegi consilierii fără să fii consiliată, despre competenții candidați AUR și SOS, dar și despre faptul că e prea puțin Ceaușescu în viața noastră politică, sau ce-o fi asta.

Violența împotriva femeilor din politică a devenit doctrină națională: „Ești redusă la funcția ta de a face copii și de a produce plăcere”

Interviuri realizate de Recorder cu 16 politiciene, dar și hotărâri de instanță sau ale Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), arată că sexualitatea reprezintă tema cel mai des folosită în atacurile la adresa femeilor din politica românească: referințe la viol, la promiscuitate, la folosirea sexului pentru a obține o funcție, la infidelitate. Scopul e să le umilească și să le distrugă reputația.