01:00 Călin Georgescu, a doua candidatură
04:12 Prima contestație
06:42 Nicușor Dan: „Mergem înainte!”
07:30 Georgescu-Potra, legătură asumată
10:33 „Comandamentul Țepeș”: suspect lipsă, regăsit
16:07 Trump amenință (și) Rusia
17:36 Cocaină pe Aeroportul Otopeni
18:15 Bombă din război, găsită în gara din Paris
18:50 Eșec pentru Elon Musk
Sub control judiciar pentru instigare la acțiuni anticonstituționale și verificat (în cele din urmă) în privința cheltuielilor de campanie, Călin Georgescu își joacă până la capăt cartea: la Biroul Electoral Central a fost nevoie azi de măsuri sporite de siguranță.
Candidatul pro-rus și cu discurs apăsat neolegionar care a câștigat anul trecut primul tur al prezidențialelor și-a depus din nou candidatura pentru scrutinul cu repetiție din mai.
Georgescu le-a mulțumit pentru susținere liderilor AUR și POT, George Simion și Anamaria Gavrilă. Și, încă o dată, a încercat să sară din mers în barca noii administrații americane.
După înregistrarea oficială a candidaturii, Georgescu a făcut o baie de mulțime în preajma Biroului Electoral Central. În majoritatea aparițiilor publice de până acum, el evitase astfel de interacțiuni.
Prima contestație
Biroul Electoral Central are două zile la dispoziție de la momentul depunerii candidaturii pentru a valida sau nu dosarul lui Călin Georgescu.
Acesta consideră că ar fi imposibil să nu apară, în cele din urmă, pe buletinele de vot.
Surse citate de cotidianul britanic Financial Times spun însă că, probabil, candidatura lui Georgescu va fi respinsă din cauza anchetei penale deschise pe numele său.
Potrivit surselor citate, Bucureștiul pare hotărît să-l împiedice, în ciuda presiunilor din partea Statelor Unite și a Rusiei.
La nici o oră de la depunerea candidaturii a venit și prima contestație. E asumată de Remus Pricopie, rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative. Profesorul universitar a explicat la Știrile Zilei că demersul său e făcut însă în calitate de simplu cetățean.
„Excentrici” sau periculoși?
Marius Semeniuc, unul dintre cei șase bărbați cercetați de DIICOT pentru trădare în favoarea Rusiei, a fost dat azi-noapte în urmărire de Poliție și găsit după câteva ore.
Curtea de Apel București a emis pe numele lui un mandat de arestare preventivă pus în aplicare după ce Semeniuc a fost găsit la domiciliu.
Profesor de limbi slave cu studii la Moscova, el e a doua persoană arestată preventiv în acest caz – cealaltă, Adrian-Robertin Dinu, conduce gruparea botezată „Comandamentul Vlad Țepeș”.
Cei șase membri ai săi ar fi luat legătura cu agenți străini și ar fi negociat cu aceștia planuri care ar include posibila retragere a României din NATO, desființarea partidelor sau instalarea unui nou Guvern.
Demersurile DIICOT aduc aminte de descinderile din 2022 din Germania, care vizau o grupare radicală de extremă dreapta, „Uniunea Patriotică”.
Așa spune la Știrile Zilei cercetătoarea Adina Marincea, de la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului.
În opinia sa, deși din grupare fac parte un fost jurnalist de radio care-a câștigat un concurs pentru cel mai frumos balcon din București sau un rezervist în vârstă de 101 ani, ar fi o eroare ca aceștia să fie considerați doar „niște excentrici”.
Trump amenință (și) Rusia
Donald Trump a amenințat Rusia cu noi sancțiuni bancare și cu taxe vamale dacă nu încetează acțiunile militare violente contra Ucrainei. El a îndemnat ambele țări să vină la masa negocierilor „înainte să fie prea târziu”.
Președintele Statelor Unite a scris pe propria rețea socială că ar lua aceste decizii din cauză că Rusia „pur și simplu strivește Ucraina pe câmpul de luptă”. E parțial adevărat: deși a ocupat circa 20% din teritoriul țării vecine, Rusia a suferit și ea pierderi considerabile (atât umane, cât și materiale) și a fost nevoită să arunce în luptă inclusiv soldați trimiși de regimul stalinist din Coreea de Nord.
Până acum, administrația Trump a adoptat aproape toate justificările invocate de Moscova în sprijinul invaziei pe care a lansat-o în 2022.
Președintele Ucrainei, pe de altă parte, a insistat azi asupra propunerii sale de declarare a unui armistițiu parțial cu Rusia: regimul Putin a lansat un nou atac masiv cu rachete și drone împotriva infrastructurii energetice a Ucrainei.
Armatei din țara vecină i-a fost limitată capacitatea de a folosi arme cu rază lungă de acțiune, în urma suspendării ajutorului militar american.
Suspendarea include transferul de informații între serviciile secrete, ceea ce permitea coordonarea atacurilor contra țintelor rusești.
