01:05 Serviciile, sub evaluare. Dar mai încolo
06:12 Banii europeni, în pericol
08:29 Noi abuzuri reclamate în Marina Militară
12:23 Războiul comercial, faza „oțel și aluminiu”
14:12 „Suveraniștii” fug în PSD
15:07 Neamț: focul din pandemie, în instanță
15:46 Monument vandalizat
Născut și crescut în Făgăraș, Nicușor Dan procedează ardelenește la începutul mandatului – o primă schiță a viitorului program de guvernare va fi gata luni, despre posibile nume de premieri nu s-a discutat încă la negocierile cu partidele, iar TVA-ul nu ar trebui să crească.
Într-o conferință de presă ținută la Cotroceni, președintele a repetat că reducerea deficitului e prima țintă a viitorului cabinet: măsurile analizate în prezent ar urma să intre în vigoare – treptat – cu începere din iulie și să se aplice timp de un an și jumătate.
Mai apoi, a adăugat Nicușor Dan, justiția și combaterea corupției vor fi prioritățile sale.
Până una-alta, Nicușor Dan s-a văzut nevoit să dea mai multe explicații despre intenția de a implica serviciile secrete în combaterea marii evaziuni fiscale – o idee care a ridicat din nou întrebări despre puterea pe care au dobîndit-o acestea în anii din urmă și despre controlul civil mai degrabă simbolic asupra activității lor.
SRI, de exemplu, nu mai are un director civil de aproape doi ani.
Nicușor Dan a dat de înțeles că situația o să se schimbe. Dar cum s-ar putea asigura Cotroceniul că implicarea serviciilor în dosare penale nu va duce la abuzuri? Serviciile vor oferi doar informații, de controale se ocupă Fiscul, iar de anchete – Parchetele, a răspuns el.
Un ultim avertisment
Comisia Europeană, între timp, constată sec: România este singura țară din Uniunea Europeană care nu a luat măsuri propriu-zise de reducere a deficitului bugetar.
La peste nouă procente, nivelul e cel mai ridicat din Uniune.
Bucureștiului i se cere să treacă la fapte până la reuniunea din iulie a miniștrilor de finanțe și ai economiei din statele membre.
În caz contrar, România riscă să se confrunte cu procedura care duce la tăierea fondurilor europene – atât a unora din programele de coeziune, cât și din PNRR.
Recomandările Comisiei ar fi de așteptat până la finalul acestei luni, iar o decizie – în prima parte a lunii iulie.
România își asumase o reducere a deficitului până la 7% în acest an. Datele din primele luni arată însă că lucrurile stau mai prost decât în 2024.
Până în martie era așteptată și o propunere de reformă a fiscalității, obiectiv asumat prin PNRR.
Nu a mai fost cazul, din cauza organizării alegerilor prezidențiale cu repetiție.
În condițiile în care – spun surse politice – liderii partidelor nu se înghesuie să preia postul de premier, ba chiar și pentru funcțiile ministeriale ar fi lipsă de doritori, cât de ridicat e riscul suspendării fondurilor? I
Interimarul de la finanțe, Tánczos Barna, a repetat azi că acest lucru nu se va întâmpla.
„Suveraniștii”, ca potârnichile
Așa-numitul „pol suveranist” din Parlament se destramă ușor-ușor (sau, în funcție de cine observă, rămâne concentrat în interiorul AUR).
Primul beneficiar este PSD: nu mai puțin de zece parlamentari de la POT și SOS au trecut în câteva zile în partidul condus interimar de Sorin Grindeanu.
Șapte dintre ei sunt deputați: cei mai mulți vin din partidul Dianei Șoșoacă, iar doi au demisionat recent din formațiunea condusă de Anamaria Gavrilă.
PSD a mai atras și trei senatori de la cele două partide: unul dintre ei este Paul Ciprian-Pintea, acuzat că a mințit în biografia publicată pe site-ul camerei superioare.
În decembrie, partidul Dianei Șoșoacă obținuse 38 de mandate în parlament. Acum, mai are 22 de deputați și nouă senatori.
În acest ritm, grupul SOS de la Senat s-ar putea dizolva, la fel cum s-a întâmplat în cazul partidului POT.
Război comercial perpetuu
Taxele vamale suplimentare asupra importurilor de oțel și aluminiu au intrat astăzi în vigoare în Statele Unite.
Valoarea lor s-a dublat, până la nivelul de 50%.
Administrația Trump afirmă că încearcă astfel să revitalizeze industria americană. Președintele a semnat în cursul nopții ordinul executiv care instituie noile taxe – ele se aplică tuturor partenerilor comerciali ai Statelor Unite, cu excepția Marii Britanii.
Regatul Unit e singura țară care a semnat un acord comercial preliminar cu Statele Unite: înțelegerea a fost anunțată în cursul unei perioade de o lună și jumătate în care alte asemenea tarife suplimentare sunt suspendate.
Majorarea de-acum lovește în doi dintre partenerii tradiționali ai Statelor Unite – Canada și Mexicul.
Prima țintă a Washingtonului este China, dar administrația Trump încearcă să dezbine și statele Uniunii Europene și să negocieze acorduri separate cu eventualii doritori.
O discuție (care se anunță crucială) între comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, și omologul său american, Jamieson Greer, e programată mâine.
Deși un tarif de 50% ar fi letal pentru exportatorii europeni, e improbabil ca riposta Bruxelles-ului să fie imediată, din cauza negocierilor legate de alte asemenea inițiative ale administrației americane.
Un prim pachet de contramăsuri, în valoare de peste 20.000.000.000 de euro, a fost convenit încă din aprilie, dar nu a intrat în vigoare.
Europa însăși se confruntă cu excesul de importuri din China: marii producători de oțel, inclusiv germanii de la ThyssenKrupp, și-au concediat numeroși angajați în anii din urmă.
