00:55 Noua fiscalitate: se putea și altfel?
05:55 Sănătate în austeritate: cum ți-e norocul
10:47 Primele tensiuni în coaliție
12:50 Roma: explozii la o benzinărie
14:04 Coldea, „șeful cel mare”
15:03 Show me the money!
15:54 Alpinist român pe Nanga Parbat
Noile taxe și impozite au trecut de Guvern. Forma finală a pachetului fiscal și adoptarea lui ar fi de așteptat luni.
După o a doua discuție cu marile sindicate în tot atâtea zile, premierul Ilie Bolojan le cheamă să se implice în redactarea următoarelor două pachete fiscale pe care le pregătește cabinetul.
Primul, publicat ieri, include (între altele) majorarea cotei generale de TVA la 21%, taxarea pensiilor de peste 3.000 de lei, eliminarea sau reducerea mai multor burse școlare și o normă didactică majorată.
Se majorează, de asemenea, o serie de accize și va spori și numărul celor care plătesc contribuții de asigurări sociale și de sănătate.
În următoarea etapă ar fi de așteptat reforme legate de pensiile speciale, cheltuielile unor instituții precum ASF, ANCOM și ANRE, companiile de stat și administrația locală.
De anul viitor, ar trebui să se aplice și un impozit pe dividende mai consistent și noi taxe asupra băncilor.
Potrivit premierului Bolojan, cabinetul vrea ca primul pachet fiscal să intre cel mai târziu marți în procedura asumării răspunderii în Parlament.
Deficit cu premeditare
Economistul Bogdan Glăvan califică la Știrile Zilei noile politici de austeritate drept „o nenorocire economică și politică”: pentru aproape toată lumea, spune el, aceste măsuri vor însemna scăderea nivelului de trai.
El crede că Guvernul riscă, de asemenea, să nu-și atingă scopul de a reduce cheltuielile statului.
Potrivit lui Bogdan Glăvan, majorarea rapidă a taxelor ar fi „un alibi”: situația era cunoscută de multă vreme, iar responsabili pentru nivelul de acum al deficitului nu sunt numai foștii miniștri – unii dintre ei, de altfel, prezenți și în noul cabinet.
Cei mai importanți oameni din stat știau încă din august anul trecut că România se îndrepta către un dezastru bugetar.
Europa Liberă a publicat documentele prin care Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă erau avertizați că țara riscă să intre în incapacitate de plată în lipsa unor măsuri urgente.
Un document al Ministerului de Finanțe adresat celor trei a fost preluat de poșta militară a SRI pe 31 octombrie.
Potrivit Europei Libere, cel puțin șase acte oficiale – toate etichetate „strict confidențial” – au ajuns la cei trei demnitari între august și decembrie anul trecut.
Primele tensiuni în coaliție
O prezență publică relativ discretă în ultimele săptămîni, PSD a intervenit azi în dezbaterea publică printr-un comunicat oficial: partidul condus interimar de Sorin Grindeanu denunță o presupusă „tentativă de manipulare potrivit căreia problemele de-acum ar avea drept cauză deficitul bugetar de anul trecut”.
PSD adaugă că a intrat la guvernare când deficitul trecuse deja de 7% din Produsul Intern Brut, nivel pe care-l pune pe seama „împrumuturilor iresponsabile din timpul guvernărilor de dreapta”.
Formațiunea invocă, de asemenea, greva generală din educație din 2023 și presiunile multiple referitoare la beneficii și majorări salariale.
Cu nici 24 de ore în urmă, fostul premier Marcel Ciolacu denunța pe Facebook ceea ce numește „austeritatea oarbă”, care, în opinia sa, va adânci deficitul bugetar.
Anterior, fostul eurodeputat Vlad Gheorghe îl amenințase pe Ciolacu cu o plângere penală.
Potrivit lui, fostul premier ar fi prezentat Parlamentului date false privind dimensiunea deficitului și ar fi alocat discreționar 65 de miliarde de lei din Fondul de Rezervă aflat la dispoziția Guvernului.
O voce aparte în PSD continuă să fie în această perioadă primarul Buzăului.
Într-un interviu la RFI România, Constantin Toma a spus că Marcel Ciolacu are o mare parte de vină pentru situația financiară a țării și că liderii PSD nu au jucat corect după ce au intrat în Guvernul Bolojan.
Coldea, „șeful cel mare”
Rechizitoriul din dosarul „Coldea” îl identifică în clar pe Florian Coldea, fostul număr doi din SRI, drept capul unui presupus grup infracțional organizat.
DNA i-a trimis ieri în judecată pe Coldea și pe Dumitru Dumbravă, fost șef de direcție în Serviciul Român de Informații.
Rechizitoriul consultat de G4Media spune că cei doi, acum asociați într-o firmă de consultanță, ar fi comandat filaje la adresa unor magistrați și avocați.
Coldea era numit, între altele, „șeful cel mare”.
Afaceristul Cătălin Hideg susține că cei doi i-ar fi cerut 600.000 de euro, plus TVA, pentru „optimizarea” unui dosar de corupție aflat în instanță.
Hideg fusese condamnat la patru ani de închisoare pentru o fraudă cu fonduri europene.
Coldea și Dumbravă i-ar fi sugerat în mai multe rânduri că aveau cum să influențeze instanța și să obțină o pedeapsă mai blândă.
Alături de ei a mai fost trimis în judecată avocatul Doru Trăilă.
Show me the money!
Contractele cu presa au devenit un secret foarte bine păzit și la PNL. Deși noua conducere a partidului a promis transparență, lucrurile se întreaptă tocmai în direcția opusă.
Jurnalistul Cristian Andrei scrie, pe HotNews.ro, că formațiunea a secretizat toate înțelegerile financiare pentru presă și propagandă și că încalcă legea privind accesul la informații de inters public.
Noua conducere a PNL, în frunte cu Ilie Bolojan, a apelat la o tactică deja folosită de PSD: a invocat clauze de confidențialitate ca să nu dezvăluie beneficiarii finali ai sumelor cheltuite în campaniile de promovare.
Este vorba de bani publici, din subvenția primită de la buget de partidele parlamentare.
În anii din urmă, sumele chletuite pentru presă și propagandă au ajuns la zeci de milioane de euro.
