00:56 Ursula merge mai departe
03:39 Moțiunea AUR, votată luni
04:38 Prima lege contestată la CCR de Nicușor Dan
08:17 Conflict în CSM
10:33 Români răniți în Ucraina
11:43 Boicot la titularizare?
12:25 Curent mai scump: strategia furnizorilor
13:15 Trump descoperă Liberia
Nici măcar unul dintre inițiatori, avocatul român Gheorghe Piperea, nu dădea șanse unei moțiuni de cenzură la adresa Ursulei von der Leyen pe care Parlamentul European a respins-o astăzi.
360 de eurodeputați s-au pronunțat împotriva demiterii, în timp ce 175 au fost „pentru” înlăturarea președintei Comisiei Europene.
Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, ea a invocat forțe externe care „încearcă să ne destabilizeze și să ne dezbine”.
Însă demersul Parlamentului European – unul destul de rar, de altfel – alimentează noi tensiuni și vulnerabilizează poziția Ursulei von der Leyen.
Dezbaterea moțiunii a readus în discuție mai multe dintre nemulțumirile la adresa președintei Comisiei Europene. Ea e acuzată de lipsă de transparență în legătură cu mesajele pe care i le-a trimis șefului companiei farmaceutice Pfizer în timpul negocierilor privind vaccinurile anti-COVID.
I se impută și cheltuielile pentru aceste seruri din timpul pandemiei, mai ales că doze în valoare de patru miliarde de euro au rămas nefolosite.
Textul moțiunii făcea referire și la un presupus amestec – nesusținut de vreo probă – în alegerile din Germania și din România.
Cine și cum a votat?
Moțiunea împotriva Ursulei von der Leyen a fost susținută de o bună parte a extremei drepte din Parlamentul European. Totuși, demersul nu a i-a convins pe toți membrii grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, din care AUR face parte.
De pildă, partidul premierului Italiei, Giorgia Meloni, a votat în favoarea Ursulei von der Leyen.
Dintre eurodeputații români, cei radicali s-au pronunțat „pentru”, iar popularii, socialiștii și liberalii – „împotrivă”.
Interesant, mulți dintre demnitarii socialiști din România nu s-au prezentat la vot. Printre ei: Vasile Dâncu, Gabriela Firea, Victor Negrescu sau Mihai Tudose.
Doi membri ai familiei politice a președintei – Loránt Vincze și Iuliu Winkler – s-au abținut.
După vot, vicepreședinta Parlamentului European din partea socialiștilor, Katarina Barley, a spus că mulți dintre colegii săi sunt hotărîți ca aceasta să fie „ultima șansă” pentru Ursula von der Leyen.
Site-ul Politico aduce aminte, în acest context, că și fostul președinte al Comisiei Europene Jacques Santer a trecut cu bine de o moțiune de cenzură, în 1999.
După doar câteva săptămîni, însă, întreaga Comisie a căzut, pentru că socialiștii i-au retras sprijinul politic.
Prima lege contestată de Nicușor Dan la CCR
Prima dintre legile pe care Nicușor Dan le contestă la Curtea Constituțională e cea care înăsprește pedepsele pentru activități fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe și pentru afișarea unor simboluri ale organizațiilor cu acest caracter.
Documentul se referă, de asemenea, la promovarea cultului celor condamnați pentru genocid și crime de război.
Noutatea din textul legii era includerea organizațiilor și a propagandei cu caracter legionar.
Or, potrivit unui comunicat al Cotroceniului, tocmai lipsa de claritate a noțiunilor precum „legionar” și „materiale legionare” ar fi una dintre probleme. Administrația Prezidențială se întreabă dacă e vorba de denumirea unei organizații, de scopurile sale ori de acțiunile concrete ale membrilor ei.
Absența unei definiții clare ar lăsa loc unor decizii arbitrare ale parchetelor și instanțelor, în opinia sa.
Comunicatul mai spune că legea nu identifică autoritatea competentă să stabilească dacă o anumită organizație are caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob.
De asemenea, în opinia Cotroceniului, Parlamentul ar fi trebuit să reglementeze un barem minim de intensitate a promovării vinovaților de genocid și crime de război.
Președinția mai e de părere că legea ar putea restrânge dreptul la informare, libertatea de expresie și accesul la cultură și dă drept exemplu publicistica lui Mihai Eminescu, care conține idei xenofobe.
În comunicat se afirmă, de asemenea, că statul trebuie să prevină și să combată ferm incitarea la ură și la discriminare.
Dar se și adaugă: „Dacă nu o face într-o manieră echilibrată, efectul va fi contrar”.
Precedent
Așa-zisa îngrădire a libertății de exprimare a fost invocată la unison de parlamentarii AUR, SOS și POT, după ce deputații au stabilit că inițierea unei organizații fasciste se va pedepsi cu până la zece ani de închisoare.
Chiar astăzi, Curtea Constituţională a respins plângerea opoziției la adresa acestei legi.
CCR spune că adoptarea ei nu restrânge libertatea de exprimare, informare și învățătură, pentru că menține echilibrul dintre interesele colective și cele individuale.
Curtea pare să răspundă, indirect, și unei obiecții ridicate de Nicușor Dan: legea respectă cerințele de claritate, precizie și previzibilitate cerute de Constituție, iar jurisprudența CEDO nu protejează promovarea și justificarea terorismului și a crimelor de război, incitarea la violență și promovarea ideologiilor totalitare.
Români răniți în Ucraina
Pentru a treia oară în mai puțin de o săptămână, Ucraina a fost ținta unui atac imens al Rusiei în care s-au folosit zeci de rachete și câteva sute de drone.
Cel puțin doi oameni au fost uciși în capitala Kiev.
Numeroase focuri au izbucnit în oraș, iar pagubele materiale sînt considerabile.
Potrivit Națiunilor Unite, în iunie a fost înregistrat cel mai sumbru bilanț al unei luni de război din ultimii trei ani de conflict: 232 de civili au fost omorâți și peste 1.300 răniți.
În noaptea de marți spre miercuri, țara vecină a fost supusă celui mai amplu atac cu rachete și drone de pînă acum: aproape 800 la număr.
Într-un atac produs cu mai bine de o săptămână în urmă, la Zaporojie, doi cetățeni români au fost răniți.
Ei luau parte la o misiune de extragere a unei echipe de infanterie care se afla în prima linie.
Cei doi au reușit totuși să ajungă pe propriile picioare la bază.
Românii fac parte din grupul „Getica”, o unitate de voluntari care luptă de partea Ucrainei.
