00:57 Contestația lui Nicușor, respinsă
06:01 Micii consumatori și marile pedepse
08:16 O familie bine conectată
09:23 Bugetul european: negocieri oficiale
10:58 Elena Udrea, în libertate
12:02 Indemnizații cu cântec
12:53 Interdicție explicată oficial
În aceeași zi în care Nicușor Dan a contestat la Curtea Constituțională legea care înăsprește pedepsele pentru activitatea și propaganda fasciste și legionare, CCR a respins o plângere foarte asemănătoare, susținută de AUR, SOS și de POT.
Drept urmare, nimeni nu se poate declara cu adevărat surprins de o decizie de astăzi a Curții: proiectul adoptat de Parlament nu încalcă nici dreptul la libera exprimare, nici pe cel la informare și la educație, spune instituția.
Decizia s-a luat cu unanimitate de voturi.
Judecătorii constituționali îl mai contrazic într-o privință pe Nicușor Dan: legea este și clară, și precisă, și predictibilă, spun ei. Cu alte cuvinte, nu există riscul ca instanțe diferite să o interpreteze diferit și să comită eventuale abuzuri.
CCR adaugă că scopul legitim al legii e de a proteja prin mijloacele penale valorile cele mai importante ale unei societăți democratice. Or, ideologia nazistă, cea fascistă și legionarismul nu pot fi relativizate: ele au fundamentat regimuri politice criminale care au eliminat fizic grupuri considerabile de oameni.
Legea instituie pedepse cu închisoarea pentru activitățile și propaganda de tip fascist și include – în premieră – și grupările legionare, inspirate de mișcarea extremistă fondată în perioada interbelică de Corneliu Zelea Codreanu.
Care să fi fost, deci, argumentele forte ale Curții? Răspunsurile vin, în această ediție a Știrilor Zilei, de la Adrian Cioflâncă, directorul Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România.
Elena Udrea, în libertate
Elena Udrea a fost eliberată condiționat după aproape patru ani.
Decizia Tribunalului Prahova, care a respins contestația DNA, este definitivă.
Fosta ministră a turismului și dezvoltării avea de executat o pedeapsă de șase ani în dosarul Gala Bute. Fiscul încă are de recuperat aproape două milioane de euro, motiv pentru care ANAF a scos din nou la licitație bunurile Elenei Udrea: mai multe terenuri, inclusiv unul de 5.000 de metri pătrați din sectorul 1 al Bucureștiului.
Fosta ministră a fost condamnată inițial în 2018: controla un mecanism prin care firmele care aveau contracte cu Ministerul Dezvoltării trebuiau să dea mită ca să li se garanteze plata lucrărilor.
La data primei condamnări, ea fugise deja din România.
Cum pedeapsa i s-a suspendat în baza unei decizii a Curții Constituționale, ea a revenit în țară, dar a fost din nou condamnată pentru luare de mită și abuz în serviciu, în 2022.
A fost prinsă în Bulgaria la scurt timp după pronunțarea sentinței.
Indemnizații cu cântec
Scandal după scandal la Regia Patrimoniului de Stat: directorul Marius Grăjdan ar urma să încaseze anul acesta o indemnizație de aproape un milion de euro, s-a plâns într-un interviu televizat vicepremierul Dragoș Anastasiu.
Suma ar fi fost extrasă chiar din bilanțul contabil al Regiei, scrie site-ul profit.ro.
Instituția a explicat apoi că ar fi fost vorba de o greșeală de redactare: suma brută de 4.500.000 de lei din propunerea de buget pe acest an ar include indemnizațiile tuturor membrilor din Consiliul de Administrație, cât și pe cele ale directorilor, 11 la număr.
Premierul Bolojan a criticat public faptul că Regia Patrimoniului a închiriat la suprapreț o vilă a statului, printr-un intermediar, unei bănci deținute tot de stat.
Buget negociat
Au început oficial negocierile pentru viitorul buget al Uniunii Europene. Comisia condusă de Ursula von der Leyen a propus o sumă de aproape două trilioane de euro pentru așa-zisul cadru financiar din perioada 2028 – 2034.
În vreme ce președinta Comisiei insistă că planul va crește fondurile Uniunii și le va folosi mai eficient, proiectul e criticat inclusiv de eurodeputați din familia politică a Ursulei von der Leyen.
O schimbare importantă și în același timp de neacceptat, spune eurodeputatul român Siegfried Mureșan, este fuziunea a două mari pachete: politica agricolă comună și fondurile de coeziune.
În traducere: sumele alocate agriculturii, dezvoltării și infrastructurii ar urma să scadă. E vorba tocmai de domeniile de care România este direct interesată.
În schimb, ar urma să fie majorate cheltuielile pentru digitalizare, energie și apărare.
Dezbaterile de săptămâna aceasta reprezintă doar primul pas al negocierilor dintre Comisie și Parlament. Discuțiile s-ar putea întinde pe o perioadă de doi ani.
O altă schimbare importantă propusă de Comisia von der Leyen ține de criteriile după care se alocă banii: toate fondurile pentru statele membre – inclusiv cele pentru agricultură – vor fi condiționate de respectarea principiilor statului de drept.
Mai multe fonduri destinate Ungariei, de exemplu, sunt suspendate chiar în momentul de față din cauza încălcării acestor reguli.
