00:00 Intro
00:49 Înmormântarea lui Iliescu, motiv de ceartă
10:49 Panică în Tulcea
12:04 Condamnarea lui Secureanu, anulată
15:52 Femicid în România, cazul 33
16:49 Deputat cu dosar la DNA strânge donații
17:47 Noi orori în Gaza
Sute de oameni au prezentat condoleanțe la catafalcul fostului președinte Ion Iliescu. Sicriul a ajuns de dimineață la Palatul Cotroceni, iar după ce Garda de onoare a prezentat onorul, a fost depus în Sala Unirii.
Emil Constantinescu a fost primul fost președinte care și-a prezentat omagiile. A fost urmat apoi de Traian Băsescu, care a salutat cu mâna la frunte. Klaus Iohannis s-a limitat doar la un scurt mesaj de condoleanțe.
La Cotroceni a ajuns și premierul Ilie Bolojan, dar și liderul PSD Sorin Grindeanu, însoțit de Marcel Ciolacu.
Prin fața sicriului cu trupul lui Ion Iliescu au trecut și numeroși cetățeni. Unii au adus inclusiv coroane de flori. Cu ei a stat de vorbă jurnalista Recorder Alexandra Șerban.
Ion Iliescu va fi înmormântat mâine cu onoruri militare, la Cimitirul Ghencea 3 din Capitală. La ceremonie vor lua parte doar apropiații fostului președinte.
Funeraliile controversatului lider care a condus România timp de 10 ani au devenit rapid motiv de ceartă între partenerii de Guvernare. Liderii PSD pe de-o parte au boicotat ședința coaliției acuzând USR-ul de lipsă de „decență” față de primul președinte al României democratice. USR pe de altă parte a anunțat că nu va lua parte la înmormântare și, mai mult, a propus în ședința de guvern să nu fie declarat doliu national pe 7 august „din respect pentru victimele Revoluției și ale mineriadelor”.
Potrivit legii, orice fost președinte al României beneficiază de funeralii de stat care includ onoruri militare, așezarea drapelului național pe sicriu, gardă de onoare și salve de tun.
Site-ul G4Media scrie însă că motivul real pentru care PSD a refuzat să mai participe la ședința coaliției ar fi altul. Astăzi ar fi trebuit tranșată împărțirea posturilor în administrația locală, precum și celelalte funcții din agențiile guvernamentale.
Decizia Guvernului de a-l onora pe fostul președinte Iliescu stârnit un val nemulțumire și în societatea civilă. O petiție Declic în care se cerea renunțarea la funeralii naționale pentru fostul președinte a strâns într-o singură zi aproape 14.000 de semnături. Iar un protest este anunțat joi, de la ora 19:00, în Piața Universității. Peste 2.000 de oameni își anunțaseră prezența până la ora înregistrării acestui podcast. „Rănile lăsate după 1989 sângerează încă” – au motivat organizatorii demersul.
Ion Iliescu a murit ieri la vârsta de 95 de ani. Fostul președinte al României avea cancer pulmonar și era internat de două luni în spital.
De numele său se leagă mai multe controverse: evenimentele tulburi din decembrie 1989 și mai ales mineriadele violente din primii ani de după 1989, pe care fostul șef de stat nu le-a lămurit niciodată spune istoricul Mihai Burcea într-un interviu publicat astăzi de Recorder.
Ce a însemnat, așadar, Ion Iliescu pentru România?
Printre numeroasele reacții venite după ce decesul lui Ion Iliescu a fost anunțat oficial se numără și mesajul Ambasada Rusiei în România: „Om de stat român remarcabil, primul Președinte al României, Ion Iliescu, a adus o contribuție semnificativă la menținerea relațiilor constructive dintre Rusia și România”.
Panică la Tulcea
Au fost clipe de panică azi-noapte în județul Tulcea, după un atac rusesc cu drone asupra Ucrainei ce s-a simtit puternic și în România.
Atacul masiv al rușilor din noaptea de 5 spre 6 august a vizat mai ales orașului port Ismail, aflat în apropierea graniței.
După miezul nopții, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a transmis un mesaj RO-Alert deoarece a existat pericolul căderii unor drone sau bucăți de drone. Au fost ridicate și două avioane F-16.
Bombardamentele s-au simtit puternic în localitățile Văcăreni și Isaccea, iar exploziile au fost vizibile inclusiv din municipiul Galați, potrivit unor imagini și mărturii primite și de Recorder.
Pe acest fond, 19 oameni au apelat numărul de urgență 112. Aceștia au reclamat un incediu, care însă potrivit autorităților izbucnise dincolo de graniță.
Atacul rusesc din apropierea frontierei României a fost confirmat și de Ministerul Apărării. MApN anunță că va continua verificările la granița dintre România și Ucraina și precizează că în astfel de situații aliații NATO sunt informați în timp real.
Ministerul Apărării afirmă că Federația Rusă sfidează flagrant dreptul internațional și pune în pericol securitatea regional.
