00:51 Pilonul 2: bani pentru plăți sunt
04:13 Coaliția, la mâna baronilor
06:23 Viața fără bursă
09:49 „Pacea din Alaska”, deja controversată
10:56 Jurnaliști uciși în Gaza
12:16 An școlar boicotat?
13:01 Salarii tăiate în Primăria București
13:35 Microbuze noi, tertipuri vechi
Dezbatem, desigur, dar de ieșit iese tot cum avem noi de gând: iată, pe scurt, mesajul transmis de Ilie Bolojan celor nemulțumiți de anunțata schimbare a legii privind plata pensiilor private – ei nu vor mai putea să-și retragă toți banii dintr-odată, ca în prezent, ci cel mult 25% din sumă.
Restul ar urma să se acorde lunar (pe o perioadă de 10 ani) sau pe durata întregii vieți.
Potrivit lui Ilie Bolojan, propunerea ca grosul plăților să se facă eșalonat, timp de un deceniu, ar fi venit din partea Autorității de Supraveghere Financiară.
Documentele publicate până acum arată că proiectul a fost elaborat în perioada Guvernului Ciolacu și că au fost implicate instituții conduse de PSD, PNL și UDMR. El a fost avizat în iunie și de o reprezentantă a USR.
O singură entitate privată – asociația administratorilor de fonduri de pensii private – a fost consultată până acum.
Pericolul unui vârf de plată în câțiva ani, invocat de premier, nu există, însă – o recunoaște chiar asociația companiilor care administrează fondurile de pensii private.
Președintele acesteia, Radu Crăciun, a spus că vârful de plată ar urma să fie atins în 15 ani și că nu există probleme legate de lichidități.
În momentul de față, peste opt milioane de persoane contribuie lunar la pilonul al doilea de pensii.
Coaliția, la mâna baronilor
Cât despre starea propriu-zisă a coaliției, PSD îl plânge în continuare cu un ochi pe Ion Iliescu, dar celălalt rămâne ațintit asupra banilor pentru baroni.
După ce a reclamat atitudinea USR față de funeraliile de stat de care-a avut parte fostul președinte, conducerea partidului a stabilit – în mod previzibil – că nu iese de la guvernare.
Pune însă condiții pentru a reveni la ședințele coaliției. Printre ele s-ar număra un pachet de eliminare a privilegiilor precum pensiile speciale, dar și ceea ce Sorin Grindeanu numește „continuarea investițiilor mari și mici”.
În traducere: nu vă atingeți de banii Companiei Naționale de Investiții și de cei din programul „Anghel Saligny”.
Guvernul anunțase că vrea să amâne investițiile din programul de dezvoltare locală „Anghel Saligny” care nu sunt urgente sau la care s-a lucrat prea puțin pînă acum.
Un raport al organizației Expert Forum publicat în iulie arăta că pentru o mie dintre proiectele incluse în acest program nu s-a făcut nici un decont.
Printre firmele care au primit cei mai mulți bani de la Primării și Consilii Județene se numără unele „cu profil politic sau care au figurat în investigații penale”.
Peste 17 miliarde de lei s-au împărțit prin intermediul acestui program din 2021 încoace.
La instituțiile dominate de PSD sunt de găsit proiecte care însumează mai bine de jumătate din total: 54%.
Agitație în educație
Nemulțumire în creștere în sistemul de educație, indiferent de nivel: zeci de mii de studenți au rămas fără burse de la începutul acestei luni, drept pentru care organizațiile lor amenință cu proteste.
Cei înscriși pe locurile cu taxă nu mai încasează nici un tip de bursă, nici măcar pe cele sociale, acordate tinerilor fără posibilități.
Chiar și în cazul celor care încasează încă astfel de sume, plata s-a suspendat pe durata vacanțelor.
Astfel de măsuri vor duce la creșterea abandonului universitar, spune la Știrile Zilei Sergiu Covaci, președintele Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești.
Potrivit lui , numărul burselor acordate la nivel național s-a redus drastic: de la peste 120.000 în 2023 la mai puțin de 100.000.
Ministrul Daniel David le-a spus studenților că universitățile sunt libere să acorde în continuare burse și studenților de la taxă, inclusiv în vacanță, dar că va trebui s-o facă din fondurile proprii.
Pe de altă parte, deschiderea anului școlar e sub semnul întrebării.
Profesorii amenință că vor boicota reluarea cursurilor pe 8 septembrie, nemulțumiți de o serie de măsuri luate de Guvern. Comasarea școlilor, modificarea tarifului pentru plata cu ora și majorarea normei didactice sunt motivele pentru care profesorii protestează deja de peste o lună.
Sindicatele din educație s-au întâlnit astăzi cu premierul Ilie Bolojan, care nu pare dispus să dea înapoi: „Va fi mai multă muncă pentru aceiaşi bani. Aceasta este realitatea”, a spus premierul.
Marile organizații ale angajaților din învățămîntul preuniversitar iau în calcul inclusiv o grevă generală.
Cea precedentă, din 2023, a durat trei săptămâni.
Jurnaliști uciși în Gaza
Cinci jurnaliști ai postului de televiziune Al Jazeera au fost uciși într-un atac israelian asupra orașului Gaza.
Printre victime se numără un foarte cunoscut corespondent de război al instituției: Anas al-Sharif avea 28 de ani. Potrivit armatei, el ar fi fost în același timp „liderul unei celule teroriste din cadrul grupării Hamas”.
Jeremy Bowen, corespondent BBC cu decenii întregi de experiență în Orientul Mijlociu, a consultat dovezile invocate de armată și le-a calificat drept „neconvingătoare”.
Israelul nu permite accesul jurnaliștilor de la marile organizații internaționale în Fîșia Gaza.
Al Jazeera a condamnat ceea ce numește „un asasinat premeditat” și „un atac la adresa libertății presei”.
Din octombrie 2023 încoace, aproape 190 de jurnaliști au fost uciși în cursul ofensivei israeliene din Gaza.
Cabinetul de extremă dreapta condus de Benjamin Netanyahu a decis de curând să ocupe întreaga regiune, ceea ce a provocat mai multe proteste de stradă în Israel.
Între timp, Australia s-a alăturat țărilor care vor recunoaște la ONU statul palestinian.
Anunțuri asemănătoare au făcut de curând Marea Britanie, Franța și Canada.
