00:58 Încă un focar la Floreasca
05:05 Inflația, pe noi culmi
06:45 Pensiile private, noi posibile schimbări
07:50 Radu Budeanu cumpără G4Media
09:31 Europenii și Ucraina
11:10 Trump: „Merg în Rusia!”
12:03 Microbuzele la suprapreț, verificate
13:05 Cum mimăm reforma
14:02 Fostul șef Romsilva, în vizorul DNA
Scandalul de la spitalul bucureștean Floreasca ia amploare: situația e cu mult mai gravă decât se credea.
În ultimul an și jumătate, aproape 30 de pacienți au făcut infecții grave în instituție, iar unul chiar a murit, dezvăluie Europa Liberă.
Un nou focar a fost depistat acum la Terapie Intensivă. Și Centrul de Arși de la Floreasca rămâne în carantină, după ce mai mulți pacienți s-au infectat acolo cu o ciupercă periculoasă.
În vreme ce sursa contaminării rămâne neclară, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, își trimite, din nou, corpul de control la spital.
În urma celor întâmplate, conducerea de la Floreasca a anunțat că cei patru pacienți confirmați acum drept purtători ai ciupercii Candida Auris „nu sunt infectați, ci doar purtători la nivel cutanat”.
Cu toții au imunitate redusă și sunt internați de multă vreme, a adăugat instituția.
Ministrul Rogobete a mai spus în această după-amiază că a sesizat Parchetul în acest caz.
Țintă schimbată
Numai curentul s-a scumpit cu mai bine de 60%, dar fructele costă și ele cu aproape jumătate mai mult, iar serviciile sunt cu peste șapte procente mai costisitoare decât în iulie anul trecut.
Nici nu e de mirare, deci, că rata anuală a inflației a urcat 7,8% luna trecută. Banca Națională a revizuit în mod drastic prognoza de inflație pentru acest an: aproape nouă procente, cu un vârf așteptat în septembrie.
BNR nu a luat însă în calcul datele privind evoluția facturilor la energie, după liberalizarea pieței.
România nu este în recesiune, dar există acest risc, a declarat guvernatorul Mugur Isărescu astăzi.
El a avertizat că stabilitatea politică și „un anumit grad de pace socială sunt esențiale” în această perioadă.
În calitate de fost prim-ministru, Isărescu a adăugat că reducerea cheltuielilor publice e cu mult mai greu de făcut decît majorarea impozitelor.
Guvernatorul BNR s-a mai pronunțat în favoarea schimbărilor pe care coaliția ar vrea să le aducă legii privind plata pensiilor private – în prezent, Guvernul propune ca cei care contribuie la așa-numitele piloane 2 și 3 să nu-și mai poată retrage toți banii dintr-odată, ci cel mult 25% din sumă.
Pragul acesta ar putea fi majorat, iar persoanele cu probleme medicale ar urma să aibă în continuare posibilitatea să retragă toți banii.
Proiectul modificat, spun surse guvernamentale, va ajunge în septembrie în Parlament.
Tranzacție pe piața media
Grupul de presă G4Media anunță că va fi cumpărat integral de compania Titluri Quality și că va forma astfel „cel mai mare conglomerat de presă digitală din România”.
Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică, dar, potrivit datelor de la Registrul Comerțului, firma care a cumpărat G4 a avut anul trecut o cifră de afaceri mai mică decât cea a grupului vândut acum.
De asemenea, profitul Titluri Quality a fost de aproape 2.000.000 de lei, iar cel al G4 Global Journalism – de peste 3.000.000.
Fondatorii site-ului G4Media, Dan Tăpălagă și Cristian Pantazi, afirmă că vor rămâne în noua structură și că vor continua linia editorială de până acum. Ei adaugă că noul proprietar a semnat un acord privind independența editorială, aplicabil – între altele – site-urilor G4Media și Economedia.
Cei doi au publicat și o fotografie în care apar alături de Radu Budeanu, președintele companiei Titluri Quality.
Budeanu mai deține marca Mediafax și publicațiile Cancan, ProSport și Gândul – în acesta din urmă, candidatul la Președinție Călin Georgescu a fost promovat intens la emisiunea realizată de Marius Tucă.
În ianuarie, G4Media îl numea pe Radu Budeanu „apropiat de PSD” și nota că el a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu DNA în dosarul „băieților deștepți de la Hidroelectrica”: ar fi ajutat cu plata unei mite de aproape 4.000.000 de dolari către Elena Udrea.
Unde negociem?
„Nu poate fi permis ca frontierele Ucrainei să se schimbe prin forță, iar poporul ucrainean trebuie să-și hotărască în deplină libertate viitorul”: iată ce se afirmă într-o declarație comună a liderilor Uniunii Europene, publicată cu două zile înaintea summitului Trump-Putin din Alaska.
Documentul nu este semnat de premierul Ungariei – Viktor Orbán crede că statele membre ar trebui să organizeze propria reuniune cu președintele Rusiei.
Mai multe țări de pe continent, în special cele care au granițe cu Rusia ori care s-au aflat sub ocupație sovietică, sunt de părere că acțiunile Kremlinului pun siguranța Europei în pericol pe termen lung.
În anii din urmă, Suedia și Finlanda au aderat la NATO, țările baltice au reintrodus recrutarea, iar Polonia a strâns deja miliarde de euro pentru a-și întări granițele cu Rusia și cu Belarusul.
La Washington, președintele Donald Trump a insistat că un eventual acord ar urma să includă „un schimb de teritorii”: relatări recente din presa britanică spun că oficialitățile de la Kiev ar lua această variantă în considerare, deși astfel de schimbări presupun revizuirea Constituției, prin referendum.
Trump a confirmat că președintele Zelenski nu va lua parte la summitul din Alaska, dar a spus că se va consulta cu el și cu liderii europeni imediat după aceea.
Un eventual „armistițiu rapid” ar fi cel mai bun rezultat al întâlnirii cu Putin, a spus el.
E incert, în momentul de față, cum vor negocia un om de afaceri cu mai multe falimente la activ, reconvertit apoi în vedetă de televiziune, și un fost spion KGB călit în vremea Războiului Rece în defuncta Republica Democrată Germană.
Cert e că primele semne nu sunt încurajatoare: în două rânduri, Trump a spus aseară că va merge să discute cu Putin „în Rusia” – Statele Unite au cumpărat Alaska în 1887 de la Rusia, în schimbul a șapte milioane de dolari.
Al 49-lea stat american e despărţit de Regiunea Autonomă Rusă Ciuhotka de strâmtoarea Bering.
