00:56 Sindicatele din educație, la poarta ministerului
04:10 Termen-limită pentru proiectele de dezvoltare
06:29 Chirii cât casa
09:26 Garanții pentru Ucraina: cine și cum le oferă?
13:51 Vila e apartament
14:52 Iași: restricții asupra fumatului
15:27 Partidele lui Șor, interzise în alegeri
Vestea bună e că Zelenski și Trump nu s-au mai încăierat în direct, la Casa Albă, așa cum se întâmplase în februarie.
Vestea mai puțin bună e că varianta rusească de „pacificare” a Ucrainei a presupus numai azi-noapte atacuri cu aproape 300 de drone și cu cel puțin zece rachete balistice și de croazieră.
Unele au fost lansate din Crimeea ocupată ilegal acum mai bine de un deceniu.
Liderii europeni din așa-numita „coaliție a voluntarilor” s-au reunit online la nici 24 de ore după discuțiile de la Washington. Nu puțini dintre ei au și luat parte la întâlnirea de ieri de la Casa Albă.
Dacă pentru Donald Trump un armistițiu în Ucraina nu mai pare necesar – întâmplător sau nu, tocmai partitura Kremlinului -, larga majoritate a celor prezenți afirmă că încetarea focului e primul pas, absolut necesar, către pacea din Ucraina.
Într-o intervenție de doar câteva zeci de secunde, de exemplu, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a rostit cuvintele „încetarea focului” de patru ori.
Sincer, cu toții ne-am dori încetarea focului, măcar de la viitoarea întîlnire încolo.
Nu-mi pot imagina că ea s-ar putea produce în lipsa încetării focului. Să încercăm să punem presiune asupra Rusiei, deoarece credibilitatea acestor eforturi depinde de o încetare a focului chiar din momentul în care vor începe negocierile serioase.
Vreau să insist asupra acestui aspect: îmi doresc o încetare a focului chiar de la viitoarea întâlnire, care ar trebui să fie una trilaterală, indiferent de locul în care ea va fi organizată, a spus demnitarul german.
Garanții de securitate
Potrivit lui Donald Trump (care a oprit la un moment dat discuțiile cu liderii europeni pentru a-l suna pe Vladimir Putin), președintele Rusiei ar fi de acord să discute față în față cu Zelenski, în pregătirea unei trilaterale Ucraina-Rusia-Statele Unite.
Moscova nu a confirmat că așa ar sta lucrurile, dar ministrul de externe, Serghei Lavrov, a spus azi că un astfel de demers trebuie pregătit foarte atent, nu doar cu gândul la titlurile din presa de a doua zi.
O altă chestiune adusă insistent în discuție: garanțiile de securitate de care va avea nevoie Ucraina.
Cum Kremlinul insistă să obțină inclusiv porțiuni din regiunea Donbas în care nu deține controlul, nu e greu de imaginat că de-acolo ar urma să fie lansată o viitoare „operațiune militară specială”.
Pachetul de măsuri de securitate invocat de Donald Trump presupune ca Ucraina să cumpere armament și tehnică militară americane în valoare de 90 de miliarde de dolari, a spus Volodimir Zelenski la capătul discuțiilor.
Al doilea obiectiv al pachetului (de securitate, n.r.) se referă la armament. Armament american, de care nu dispunem în momentul de față. E vorba, înainte de toate, de aeronave, de sisteme de apărare antiaeriană și de altele asemenea. Valoarea acestei propuneri este de 90 de miliarde de dolari.
Cât despre garanțiile de securitate, nimeni nu știe în momentul de față dacă ar fi vorba de cooperare între serviciile secrete, de o înțelegere de tip „NATO light” (un atac asupra Ucrainei să fie considerat un atac asupra tuturor garanților) sau de trupe NATO în țara vecină.
Kremlinul se opune ferm și vehement acestei ultime posibilități.
După ce a devenit independentă, Ucraina a renunțat la arsenalul nuclear din perioada sovietică tot în baza unor garanții de securitate oferite de Marea Britanie, Franța, Statele Unite și China.
Semnat în 1994, Memorandumul de la Budapesta nu a oprit nici anexarea Crimeei, două decenii mai târziu, nici conflictul din Donbas, nici – evident – invazia din 2022.
Conflict acut între profesori și Guvern
Zi de zi, până la sfîrșitul acestei luni, pichete sindicale vor asigura fundalul sonor de la Ministerul Educației.
Iar la începutul lunii viitoare se anunță un șir întreg de mitinguri în Piața Victoriei, cu punctul culminant chiar pe 8 septembrie, data la care ar trebui să înceapă noul an școlar.
Furioase din cauza unor decizii luate pe repede-nainte (precum majorarea normei didactice și comasarea școlilor), sindicatele din învățământ se gîndesc chiar la o nouă grevă generală: cea precedentă, din 2023, a avut inclusiv efecte politice: a întârziat, de exemplu, rocada guvernamentală.
Sindicatele din educație afirmă că majorarea normei didactice amenință să lase sistemul fără suplinitori calificați și se așteaptă, de asemenea, ca tot mai multe cadre didactice să se pensioneze în următorii cinci ani.
Organizațiile angajaților au primit cu duritate și una dintre justificările premierului Bolojan – într-un interviu televizat de săptămâna trecută, el spusese că norma de predare ar fi scăzut în ultimii ani.
Profesorii își explică spusele premierului fie prin necunoaștere, fie prin intenția de a manipula opinia publică.
Investiții cu țârâita
Tot după principiul „Întâi tăiem, pe urmă negociem”, cabinetul Bolojan s-a văzut nevoit să-i consulte pe demnitarii locali abia după ce anunțase că suspendă unele finanțări din PNRR și din programul de dezvoltare locală „Anghel Saligny”.
Ministerele au acum două săptămâni la dispoziție pentru a trimite Guvernului liste cu proiectele care vor mai primi bani.
O ordonanță adoptată azi spune că se renunță la acelea pentru care nu există încă ordin de începere a lucărilor.
Vor mai fi suspendate și proiectele PNRR din care s-a realizat până acum mai puțin de o treime.
Aproape 20 de miliarde de lei s-au folosit în ultimii cinci ani numai prin programul de dezvoltare locală „Anghel Saligny”, iar România a încasat 11 miliarde de euro grație PNRR.
Potrivit ministerului investițiilor europene, numeroase proiecte sînt însă „supracontractate”: ele depășesc cu mult bugetele disponibile, ceea ce sporește presiunea asupra finanțelor publice, în condițiile unui deficit de peste 9%.
Deși a criticat modul în care Guvernul a promovat această ordonanță, președinta Asociației Municipiilor, Olguța Vasilescu, a spus că oficialitățile locale trebuie să dea prioritate proiectelor care se referă la școli și drumuri județene, în detrimentul celor precum „drumurile prin pădure”.
În instituțiile locale dominate de PSD sînt de găsit proiecte „Anghel Saligny” care însumează mai bine de jumătate din fondurile alocate în ultimii cinci ani.
Chirii cât casa
Instituțiile publice nu se uită la bani atunci când plătesc chirii pentru sedii.
Site-ul G4Media a descoperit că Înalta Curte de Casație și Justiție plătește 182.000 de euro pe pentru o clădire din capitală, închiriată de la Camera de Comerț și Industrie.
Consiliul Superior al Magistraturii achită și el aproape 40.000 de euro pentru cele două sedii din Calea Plevnei.
Instanța supremă s-a mutat din vechea clădire în 2023, din cauza unor lucrări de renovare, și a plătit până acum peste 4.000.000 de euro, iar CSM dă vina pe Guvern, care nu i-a alocat un sediu.
La începutul acestei luni, ministra mediului, Diana Buzoianu, descoperise că Apele Române funcționează într-un sediu pentru care statul plătește lunar 54.000 de euro.
Știrile Zilei au obținut, în exclusivitate, contractul semnat în august 2012 de directorul de la acea vreme, Vasile Pintilie, și de administratorul companiei care deține clădirea.
Pintilie ne-a spus că societatea ar avea legătură cu frații Păunescu, milionari implicați în mai multe afaceri controversate după Revoluție.
Moda chiriilor exorbitante a lovit și în țară. Primăria Bacăului plătește 60.000 de euro pentru a folosi o clădire din oraș, iar primarul Lucian Viziteu spune că merită cheltuiala – Bacăul are acum un „mall administrativ”.
Lucian Viziteu spune că ia în calcul construirea unui sediu de la zero sau chiar cumpărarea pe milioane bune de euro a clădirii în care funcționează acum Primăria.
Presa locală a atras atenția în repetate rânduri asupra unui posibil conflict de interese: Viziteu a colaborat, în trecut, cu societatea care deține imobilul.
