01:07 Dosarul „2 Mai”, sentința definitivă
03:54 Soarta a două case prezidențiale
06:48 Conspirația „Vidraru”
12:53 Zodia războaielor
14:53 Dezbatem, dar facem tot ca noi
15:50 Nordis, sechestru ridicat
16:49 Poliția locală din Pașcani, la „datorie”
„Nu s-a putut demonstra că inculpatul ar fi acționat cu intenția de a ucide”.
Iată cum a motivat Curtea de Apel din Constanța menținerea sentinței de zece ani de închisoare în dosarul „2 Mai”. Vlad Pascu, un șofer bucureștean care se urcase drogat la volan acum doi ani, a lovit un grup de tineri în apropierea stațiunii de la mare.
A ucis doi dintre ei: pe Roberta Dragomir și Sebastian Olariu. Studenți la Facultatea de Geografie din București, ei aveau 20 și 21 de ani.
Instanța a menținut decizia inițială și în privința daunelor morale, cu o excepție: Darius Brânzan, unul dintre cei trei tineri răniți, va primi despăgubiri reduse: de la 50.000 la 20.000 de euro.
Biroul Asiguratorilor de Autovehicule a fost obligat să achite în acest caz daune morale care trec de un milion și jumătate de euro.
Potrivit avocatului acuzării, Adrian Cuculis, famiile victimelor ceruseră o pedeapsă mai aspră pentru că se așteaptă ca Vlad Pascu să fie eliberat condiționat relativ curând.
Vlad Pascu a fugit de la locul accidentului şi a fost găsit apoi de poliţişti în Vama Veche. Consumase, între altele, cocaină şi metamfetamină.
Poliția îl oprise anterior în două rânduri: cu o zi înaintea accidentului, la un filtru, și chiar în noaptea de 19 august 2023.
A fost lăsat să plece fără să fi fost testat, deși i se găsiseră droguri în mașină. La mai puțin de o oră după aceea, el a provocat accidentul.
Tatăl lui Sebastian Olariu consideră că sentința de astăzi e nedreaptă. „Îl lăsăm pe Dumnezeu să-l judece”, a spus el.
Cătălin Dragomir, tatăl Robertei, a calificat la Digi24 decizia instanței drept „sfidătoare”, dar a adăugat că „se putea şi mai rău”: magistraţii să-i fi scăzut lui Vlad Pascu din pedeapsă.
Pensiile private: schimbare oficializată
Criticat puternic, proiectul care schimbă modalitatea de plată a pensiilor private a trecut, în cele din urmă, de Guvern.
Nu a suferit modificări substanțiale față de forma propusă acum două săptămâni, deși cabinetul anunța „consultări ample”.
Deponenții vor putea retrage inițial cel mult 30% din suma acumulată, iar restul va fi eșalonat pe o perioadă de opt ani.
Peste nouă milioane de persoane contribuie în prezent la fondurile de pensii private obligatorii și facultative.
Până acum, deponenții puteau să-și retragă toți banii dintr-odată.
Unul dintre argumentele invocate de Guvern – un vârf de plată care ar fi amenințat să devină nesustenabil – a fost invalidat chiar de companiile care administrează fondurile de pensii private.
Mai mulți specialiști au avertizat, de asemenea, că numeroși deponenți nici nu vor mai apuca să folosească toți banii acumulați.
Conspirația „Vidraru”
Golirea barajului Vidraru pentru lucrări de modernizare a inundat Internetul: zvonuri de tot felul s-au răspîndit online, mai ales pe rețeaua TikTok.
Teoriile conspirației au oscilat între mesaje alarmiste și unele duse până la ridicol.
Lacul Vidraru ar fi fost secat intenționat de francezi, pentru a pune mîna pe aurul ascuns în nămolul de pe fundul apei.
În unele clipuri se spune chiar că barajul ar fi fost demolat și că inundațiile fac ravagii.
Sociologii consultați de Știrile Zilei avertizează că, dincolo de a fi niște simple bancuri sau minciuni inofensive, astfel de dezinformări ar fi folosite ca „poligon de testare” a naivității oamenilor.
E de presupus (ba chiar de așteptat) că, în momente-cheie, cei care chiar cred astfel de zvonuri vor fi vizați de campanii mai agresive și mai sofisticate.
Zodia războiaelor
Două dintre cele mai grele războaie ale acestor ani nu numai că nu dau semne că s-ar potoli, dar chiar s-au intensificat în ultimele 24 de ore: locuitorii orașului Gaza au început să fugă după ce armata Israelului a pornit prima fază a unei noi operațiuni terestre.
Soldații au ocupat mai multe poziții la periferia orașului, în care trăiesc în momentul de față peste un milion de palestinieni – mulți dintre ei, de altfel, puși pe fugă de operațiunile din restul Fâșiei Gaza, lansate după atacurile Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023.
Secretarul general ONU, António Guterres, a repetat că, de fapt, urgența în regiune ar fi un armistițiu.
În ciuda criticilor internaționale, cabinetul extremist al lui Benjamin Netanyahu are de gând să ocupe întreaga Fâșie Gaza.
Peste 62.000 de palestinieni au fost uciși de la începutul războiului încoace, iar din orașele din Gaza n-au mai rămas decât ruine.
Ucraina, între timp, s-a confruntat cu cele mai grele bombardamente rusești din ultimele săptămâni, tocmai la capătul câtorva zile de discuții intense privind un eventual acord de pace.
Aproape 600 de drone și patruzeci de rachete au fost lansate azi-noapte asupra țării vecine.
Cel puțin o persoană a fost ucisă la Liov, în vestul Ucrainei. 15 oameni au fost răniți în regiunea Transcarpatia.
Președintele Volodimir Zelenski a constatat că Moscova nu a dat încă vreun semn clar că ar fi cu adevărat interesată să negocieze încetarea războiului.
El a exclus, de asemenea, posibilitatea ca eventualele negocieri să se poarte în Ungaria.
Regimul condus de Viktor Orbán a tărăgănat constant eforturile europene de a ajuta Ucraina.
Austria și Elveția au mai fost sugerate drept posibile gazde ale discuțiilor.
