01:01 Încă o rundă de taxe și impozite
02:54 Încordare socială în creștere
06:31 Gospodarul lui Grindeanu: 10.000 de euro pe lună
08:10 Instigare la ură sau drept la opinie?
10:37 Ucraina, granița noului „Război Rece”?
12:28 Bani europeni, locuință particulară
13:23 Ministra mediului versus RAAPPS
14:11 Strânsul curelei, ediția 2025
Cresc impozitele pentru locuințe și terenuri, iar taxele pentru mașini se vor modifica și ele.
Reguli mai stricte și pentru firme – iată doar câteva dintre propunerile de Ministerul de Finanțe, ca parte a noilor măsuri fiscal-bugetare promovate de cabinetul Bolojan.
De teamă că unele proiecte nu vor trece de Curtea Constituțională, așa-numitul „Pachet 2” a fost spart în mai multe „pachețele”, pe care Guvernul le va oficializa săptămâna viitoare prin angajarea răspunderii în Parlament.
Proiectul pus în dezbatere publică înaintea unei ședințe extraordinare de azi a Guvernului schimbă, între altele, impozitarea locuințelor. Ministerul de finanțe propune o majorare aproape dublă a valorii impozabile, în funcție de care se stabilește taxa plătită în cele din urmă de către fiecar contribuabil.
Un nou mecanism de taxare este planificat și pentru vehicule.
Cabinetul ar vrea ca, în viitor, impozitele să depindă și de gradul de poluare, dar și, ca până acum, de capacitatea cilindrică a motorului.
Schimbări sunt de așteptat și în cazul firmelor: companiile care nu dețin un cont bancar sau cele care nu-și depun situațiile financiare ar putea fi declarate inactive.
Din acel punct, în cel mult un an, ANAF le poate dizolva. Pentru firmele nou-înființate se majorează valoarea minimă a capitalului social: 500 de lei.
Nivelul urmează să se majoreze în funcție de cifra de afaceri.
Reforma administrației mai așteaptă
Proiectele asupra cărora Guvernul își angajează răspunderea nu se referă numai la fiscalitate, ci și la sănătate, la activitatea companiilor de stat și a instituțiilor autonome, la pensiile magistraților și la administrația locală.
Inițial, ar fi urmat să se decidă că o să dispară un sfert dintre posturile din prezent, de exemplu.
Ilie Bolojan a fost întrebat de ce a dispărut reforma administrației de pe ordinea de zi, anunțată oficial, a ședinței de Guvern de azi. A preferat să nu răspundă.
Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Ene Dogioiu, a spus însă că „mai sunt câteva chestiuni în discuția partidelor. Se va relua discuția duminică în coaliție, după care va urma o ședință de Guvern.”
Schimbări în magistratură
Vârsta de pensionare a magistraților se va majora treptat, pe durata a 10 ani. Numărul membrilor din conducerea instituțiilor și a companiilor de stat – laolaltă cu valoarea indemnizațiilor – ar trebui, la rândul lor, să se diminueze.
Potrivit lui Ilie Bolojan, „am avut o situație anormală, care nu se regăsește nicăieri: ca valoarea pensiei să fie egală cu ultimul salariu în plată”.
„Valoarea medie a unei pensii este de 24.000-25.000 de lei. În formula propusă de lege, pensia din magistratură nu va putea depăși 70% din valoarea ultimului salariu, ceea ce este oricum cea mai mare valoare a pensiei”, a spus premierul.
E de presupus că noile măsuri anunțate în această seară vor spori încordarea din societate.
Profesorii protestează public deja – și pregătesc un miting chiar pentru ziua de 8 septembrie, când e programat să înceapă noul an școlar.
Numeroase instanțe și parchete și-au suspendat săptămâna aceasta activitatea, iar funcționarii primăriilor din orașele mici și din comune au anunțat azi că intră în grevă „pe termen nelimitat”.
Genul programului: austeritate
Între timp, jumătate dintre cetățenii României și-au redus cheltuielile curente, iar 84% dintre ei resimt efectele schimbărilor din economie asupra stilului de viață.
Așa indică un studiu al unei companii specializate în cercetarea de piață. 49 de procente dintre subiecți afirmă că își drămuiesc banii cheltuiți zilnic, patru din zece au amânat investițiile majore, iar mai bine de o treime au renunțat la vacanțe.
Cât despre cele mai mari provocări cu care se confruntă, ele sunt trei la număr: costul vieții, nivelul taxelor și impozitelor și lipsa de predictibilitate.
Totuși, aproape jumătate dintre subiecți – 45% – își păstrează un optimism moderat: consideră că economia ar putea să-și revină, dar se așteaptă ca procesul să dureze mai mult de un an.
Granița noului „Război Rece”?
Ministra de externe, Oana Țoiu, l-a convocat azi pe ambasadorul Rusiei în București, pentru a-i transmite un „protest ferm al României” față de atacurile armatei ruse din noaptea de miercuri spre joi asupra unor obiective civile din Ucraina.
Demersuri asemănătoare au făcut mai multe state membre ale Uniunii Europene.
Atacurile din această săptămână au fost cele mai ample de după întâlnirea Trump-Putin din Alaska, de acum două săptămâni. Un bilanț acualizat arată că au fost uciși 23 de oameni, printre care se numără patru copii.
Cele mai mari pagube materiale au fost în capitala Kiev – bombardamentele au vizat inclusiv clădiri care adăpostesc delegații britanice și ale Uniunii Europene.
Miniștrii apărării din statele membre s-au reunit azi în Copenhaga.
Site-ul Politico scrie că liderii europeni iau în considerare crearea unei zone-tampon de patruzeci de kilometri între liniile frontului din Ucraina, ca parte a unui viitor acord de pace.
Pentru moment, Moscova nu acceptă nici măcar o încetare a focului: un eventual armistițiu ori chiar un acord de pace par foarte departe.
Nu este clar nici dacă Ucraina ar accepta planul creării unei zone-tampon, pentru că el ar presupune concesii teritoriale.
Semnificația istorică a gestului ar fi extrem de importantă.
Diplomaţii europeni s-au abţinut să o compare cu zona de demarcaţie puternic păzită dintre Coreea de Nord şi Coreea de Sud, două ţări care, din punct de vedere tehnic, încă se află în război.
Ei o compară mai degrabă cu diviziunea Germaniei din timpul Războiului Rece.
