00:52 Asumare cu scandal
06:27 Muncitor străin, în comă
08:35 Marș împotriva „rasei non-albe”
11:46 Afganistan: încă o catastrofă
13:13 Prima zi de școală, primul protest
13:56 Marian Vanghelie, sub ordin de protecție
14:37 Violența și vedeta
Tocmai în ziua în care Guvernul Bolojan își angajează răspunderea în Parlament asupra unor noi măsuri menite să prevină intrarea în incapacitate de plată, coaliția de la putere trece prin cel mai încordat moment din scurta sa istorie de până acum.
La ora publicării acestui articol, începuse ședința Camerei Deputaților, cu cinci proiecte pe ordinea de zi: pensiile magistraților, reforma în sănătate, viitoare reguli pentru conducerile companiilor de stat, viitoarele reguli pentru instituții autonome (precum Autoritatea de Supraveghere Financiară și cea de Reglementare în Energie), o serie de noi taxe și impozite asupra terenurilor, locuințelor și mașinilor.
În baza unei proceduri parlamentare care s-a mai folosit în trecut, dar niciodată în felul acesta -, la Senat și Camera Deputaților a plouat cu amendamente: dintre puținele acceptate, unul promovat de PSD reintroduce impozitul de 1% pentru companiile cu cifra de afaceri de peste 50.000.000 de euro.
În plenul Parlamentului, Ilie Bolojan a recunoscut că vina pentru situația în care se găsește acum România le aparține celor care au condus-o pînă în prezent. Tot ei ar fi chemați să facă schimbările necesare, în opinia sa.
Pe fundalul scandărilor opoziției („Demisia!”), premierul nu a exclus posibilitatea ca Guvernul să renunțe la unele dintre măsurile fiscal-bugetare cele mai nepopulare, însă nu mai devreme de mijlocul anului viitor.
Administrația, motiv de dispută
Lipsește însă, după cum a observat toată lumea, proiectul privind reforma administrației locale.
La capătul unui weekend întreg de discuții, PSD și PNL nu s-au pus de acord asupra numărului de funcționari care urmează să fie dați afară.
Surse citate de HotNews spun că Ilie Bolojan ar fi amenințat chiar cu demisia.
Liberalii ar fi de părere că o reducere de 25% din numărul total de posturi nu ar însemna vreo economie în buget, pentru că, de fapt, ar dispărea posturi care nu există decât pe hârtie.
PNL și USR au susținut o tăiere de 40%.
Deocamdată, decizia s-a amânat pentru mijlocul acestei luni. Președintele PNL al Senatului, Mircea Abrudean, nu a dezmințit relatările privind amenințarea lui Ilie Bolojan, dar a insistat (la Digi24) asupra reducerilor pe care liberalii le consideră obligatorii.
La scurt timp după aceea, liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu, s-a grăbit să infirme relatări potrivit cărora chiar și partidul său s-ar pregăti să abandoneze guvernarea.
Formațiunile din cabinet nu ar fi discutat, a adăugat el, nici despre o prezumtivă nouă majorare a taxei pe valoarea adăugată.
Cât despre reforma administrației, Grindeanu a spus că ea trebuie făcută împreună cu demnitarii locali.
AUR va depune în zilele următoare nu mai puțin de patru moțiuni de cenzură – câte una pentru fiecare dintre proiectele promovate de Guvern, mai puțin cel privind vârsta și condițiile de pensionare ale magistraților.
Vârtejul xenofobiei
De parcă n-avea, oricum, destule probleme, România tocmai ce-a început să importe unele: un bărbat din Cluj a fost arestat preventiv pentru 30 de zile pentru că a bătut cu un par un muncitor străin.
Bărbatul a ajuns în comă la spital, iar medicii sunt rezervați cu privire la șansele lui de supraviețuire.
Atacul s-a produs în aceeași zi (marțea trecută) când un curier asiatic fusese lovit cu pumnul în față de către un tînăr de 20 de ani din București.
Agresorul este un tânăr de 18 ani dintr-o comunitate săracă din Cluj.
Potrivit declarațiilor sale, a lovit doi bărbați nepalezi care ar fi încercat să le facă avansuri surorii și iubitei lui, în vârstă de 14 și de 16 ani.
Cei doi muncitori străini lucrează, potrivit unor surse judiciare, la o fabrică din comuna Jucu, de lângă Cluj.
Potrivit însă unuia dintre colegii (și conaționalii) bărbatului ajuns la spital, cei doi cetățeni nepalezi implicați în incident nu le abordaseră pe cele două fete.
Încăierarea ar fi pornit de la refuzul de a-i oferi o țigară agresorului.
Bărbatul în comă ar munci de circa doi ani în România.
Autorizație retrasă
Violențele la adresa muncitorilor străini s-au comis la scurt timp după ce deputatul AUR Dan Tanasă își îndemnase urmăritorii de pe Facebook să refuze comenzile livrate de persoane din Asia sau Africa.
După atacul din București, el a spus că ar fi a primit e-mailuri de amenințare și a declarat la Știrile Zilei că mesajul xenofob ar fi „o opinie”, nu instigare la ură.
În tot acest timp, Primăria Capitalei a autorizat pentru mâine un miting al organizației neo-legionare Noua Dreaptă „împotriva rasei non-albe”. Mai exact, față de o presupusă intenție de a inunda Bucureștiul cu imigranți din Africa și Asia.
În această după-amiază, însă, Primăria a anunțat că a anulat avizul emis inițial, în urma unei ședințe de urgență a Comisiei pentru Ordinea Publică.
Altfel spus, dacă doritorii se vor strânge mâine în centrul orașului, o vor face împotriva legii.
Institutul Național pentru Studierea Holocaustului este cel a cerut ca autorizația să fie retrasă: astfel de manifestații sunt interzise atît de Constituție, cât și de legea penală, a observat Alexandru Florian, directorul institutului.
Liderul organizației Noua Dreaptă, Tudor Ionescu, este un activist extremist cu vechime.
La alegerile din decembrie, el a ajuns parlamentar pe listele partidului Dianei Șoșoacă, SOS.
