00:52 Evaziunea fiscală, ghid de utilizare
05:09 Totul până la pensii: contraatacul magistraților
06:48 Austeritatea, contestată la vârf
07:45 La „perfecționare”: bugetari pe Coasta de Azur
09:03 Moldova: război hibrid furibund
11:42 Accident mortal în Lisabona
12:50 Avertisment BNR: pierdem „capital” uman
13:53 Daniel David, „fără plan B”
14:35 Țara celor liberi (să nu se vaccineze)
Două rânduri succesive de majorare a taxelor – de la TVA până la cele pe proprietate -, dar cine să le strîngă?
O nouă investigație Recorder, „Cea mai mare firmă-fantomă din România”, arată cum o instituție-cheie, ANAF, se dovedește incapabilă să combată evaziunea fiscală și să ia urma unor fraude financiare de milioane.
Până și datele oficiale arată că România are cea mai slabă rată de colectare a TVA-ului din Uniunea Europeană.
Iar măsurile de austeritate de până acum, evident, i-au lovit în primul rând pe cetățenii obișnuiți.
Contraatacul magistraților
Contrareacția era ca și garantată – felul în care ea se manifestă, însă, e grăitor: tocmai judecătorii instanței supreme sunt cei care contestă la Curtea Constituțională una dintre legile asupra cărora Guvernul și-a angajat recent răspunderea.
E vorba de proiectul care modifică sistemul de pensii speciale pentru judecători și procurori.
Potrivit documentului, magistrații ar urma să încaseze după ce încetează activitatea 70% din ultimul salariu net.
Mai mult, pentru a intra la pensie ei vor trebui să aibă cel puțin 35 de ani de vechime.
Pe durata următorului deceniu, vârsta de pensionare ar urma să crească la 65 de ani.
Condusă de controversata judecătoare Lia Savonea, instanța supremă consideră că acest proiect ar fi discriminatoriu și că Guvernul s-a folosit în mod abuziv de procedura angajării răspunderii în Parlament, fără să fi consultat în prealabil Consiliul Magistraturii.
Examenul de constituționalitate se anunță foarte delicat pentru premierul Bolojan însuși, care a legat menținerea Guvernului actual de soluția pe care o va găsi CCR în această speță.
Instanțe și moțiuni
De austeritatea bugetară încearcă să scape, pe de altă parte, și salariații uneia dintre agențiile populate de funcționari numiți pe criterii politice.
Autoritatea de Reglementare în Comunicații are peste 650 de angajați, cu un salariu mediu lunar de 2.500 de euro net.
Sindicaliștii ANCOM vor să atace în instanță legea care reduce atât numărul de posturi, cât și veniturile: site-ul snoop.ro scrie că ei s-au adresat în acest scop casei de avocatură a eurodeputatului AUR Gheorghe Piperea.
Partidul acestuia tocmai ce a depus în această după-amiază patru moțiuni de cenzură după ce Guvernul și-a angajat răspunderea asupra unor noi măsuri de austeritate.
Votul asupra moțiunilor e programat duminică.
Dacă Parlamentul adoptă o moțiune de cenzură, Guvernul e considerat demis. În caz contrar, măsurile promovate de cabinet sunt adoptate.
Moldova: război hibrid furibund
Ceea ce n-au reușit să demonstreze fără urmă de dubiu bogatele servicii secrete române – amestecul Rusiei în alegerile din țări considerate „neprietene” – reușește (din nou) presa din Moldova.
În pragul parlamentarelor din 28 septembrie, jurnaliști ai Ziarului de Gardă s-au infiltrat într-o rețea de pe mai multe platforme de socializare care amplifică propaganda Moscovei.
În spatele unor conturi false stau activiști ai Blocului „Victorie”, controlat de oligarhul pro-rus Ilan Șor.
Recorder a descoperit și alte metode prin care armata digitală a Moscovei a pus tunurile pe Republica Moldova în această perioadă.
O rețea de conturi false de pe TikTok îl acuză pe liderul organizației de tineret a Partidului Acțiune și Solidaritate, formațiune pro-europeană, de acte sexuale cu minori.
Am identificat peste 150 de astfel de conturi, cu nume și poze asemănătoare și fără urmăritori: ele distribuie în mod coordonat aceleași filmări și aceleași așa-zise informații.
Comisia Europeană a inițiat proceduri oficiale împotriva TikTok la sfîrșitul anului trecut, pentru încălcarea regulamentului privind serviciile digitale la alegerile din România.
Recorder a cerut un punct de vedere reprezentanților rețelei sociale în legătură cu activitățile suspecte din Moldova: până la ora publicării acestui articol nu am primit vreun răspuns.
