01:03 Drone rusești deasupra Poloniei
07:58 Sancțiuni europene împotriva Israelului
11:48 Șeful ELCEN, pus sub acuzare
12:34 Moțiune împotriva lui Daniel David
13:12 Copil legat cu lanțul
„Spațiul aerian al Poloniei a fost încălcat azi-noapte de un număr important de drone rusești. Acelea care ar fi putut reprezenta o amenințare semnificativă au fost doborâte. Cel mai probabil, ne confruntăm cu o provocare foarte amplă”.
Cu aceste cuvinte, de altfel foarte măsurate, premierul Poloniei, Donald Tusk, a confirmat o premieră în cursul războiului pornit de Vladimir Putin împotriva Ucrainei: un stat NATO a doborât aparate de zbor ale Moscovei intrate pe teritoriul său.
Au fost 19 la număr, iar avioanele NATO au distrus trei-patru dintre ele, potrivit lui Donald Tusk.
Oficialitățile din Polonia au invocat azi Articolul 4 din Acordul Alianței, cel care care prevede că statele membre se consultă oficial în situația în care unul dintre ele se simte amenințat.
Secretarul general NATO, Mark Rutte, a spus că aliații verifică acum dacă incursiunea de azi-noapte a fost una intenționată sau nu.
Indiferent de concluzie, acest act e „extrem de periculos”, a spus el, după care i s-a adresat direct președintelui Rusiei: „Pune capăt războiului din Ucraina și atacurilor asupra civililor și a infrastructurii civile. Încetează să încalci spațiul aerian al aliaților. Suntem pregătiți, vigilenți și vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO.”
Moscova, confirmare pe jumătate
Abia după intervențiile publice ferme ale mai multor demnitari occidentali, ministerul apărării din Rusia a anunțat că armata nu a intenționat să atace vreun obiectiv din Polonia și că ar fi gata să se consulte cu oficialitățile poloneze.
Cel puțin până la ora înregistrării acestui podcast, la Kremlin domnise o tăcere apăsată.
Potrivit ministrului german al apărării, Boris Pistorius, dronele rusești „au fost clar direcționate” către Polonia, pentru că nu era nevoie să zboare pe ruta de azi-noapte ca să ajungă în Ucraina.
Cele întâmplate au provocat nervozitate în rândul polonezilor, dar incidentul e folosit de partidele politice pentru a-și plăti unele polițe.
Așa a spus la Știrile Zilei Bartosz Wieliński, redactor-șef adjunct al cotidianului Gazeta Wyborcza.
Potrivit lui, premierul Tusk este acum mai vizibil, grație experienței sale (e un fost președinte al Consiliului European) și contactelor internaționale.
Întrebat dacă îi e teamă de război, jurnalistul polonez a răspuns afirmativ și a adăugat că el „e tot mai aproape acum”.
Până marțea viitoare, Rusia și Belarusul organizează în apropierea granițelor Poloniei și Lituaniei un exercițiu militar care nu s-a mai ținut din 2021 încoace.
Atunci, el a fost folosit drept pretext pentru a muta o parte a tehnicii militare rusești în Belarus – mai apoi, ea a fost folosită în februarie 2022 pentru invadarea Ucrainei.
Calmul de la București
Noaptea trecută, mai multe drone rusești s-au apropiat și de frontiera României, dar nu au pătruns în spațiul aerian național.
Ministrul apărării, Ionuț Moșteanu, a spus că Bucureștiul va „răspunde ferm” oricărei încercări a Moscovei de a pune în pericol securitatea Uniunii Europene.
Iar președintele Nicușor Dan a fost întrebat cum ar proceda Bucureștiul într-o situație asemănătoare.
„Dacă se va întâmpla, procedurile sunt pregătite pentru a reacționa la fel, pentru a reacționa la fel, numai că oamenii nu trebuie să fie îngrijorați (…) Da, în urma legii pe care Parlamentul a dat-o, dacă nu mă înșel, în martie, și a procedurilor ulterioare din CSAT, procedurile sunt gata”, a spus președintele.
În calitate de președinte interimar, Ilie Bolojan a promulgat în luna mai legea care permite doborârea dronelor ce intră în spațiul aerian național.
Proiectul fusese anterior contestat – fără succes – la Curtea Constituțională de către parlamentarii AUR, POT și SOS România.
Întărirea flancului estic
Incidentele de azi-noapte din Polonia au fost invocate și de președinta Comisiei Europene.
Ursula von der Leyen a rostit azi în Parlamentul European discursul despre starea Uniunii.
Ea a amintit că, nu mai departe de săptămâna trecută, Rusia a lansat cel mai mare atac cu drone și cu rachete balistice asupra Ucrainei și că, ieri, peste douăzeci de vârstnici din Donețk care stăteau la coadă ca să-și încaseze pensiile au fost uciși de aviația rusă.
Flancul estic al Uniunii se dovedește, așadar, crucial, iar Bruxelles-ul va continua să investească în consolidarea lui, a spus Ursula von der Leyen.
Un așa-numit „zid al dronelor” (pentru care pledează republicile baltice) nu reprezintă o ambiție abstractă, a declarat președinta Comisiei, ci „baza unei apărări credibile”.
Sancțiuni europene la adresa Israelului
În același discurs despre starea Uniunii Europene, Ursula von der Leyen a anunțat că instituția pe care o conduce propune suspendarea parțială a acordului de asociere cu Israelul.
Bruxelles-ul cere, de asemenea, sancțiuni unitare la adresa miniștrilor extremiști din cabinetul Netanyahu și a coloniștilor violenți din Cisiordania.
Uniunea Europeană a fost insistent acuzată că ignoră efectele războiului din Gaza asupra civililor palestinieni.
Mai multe state de pe continent au luat măsuri unilaterale ori se pregătesc să recunoască un stat palestinian.
Potrivit Ursulei von der Leyen, Comisia e conștientă că va fi foarte greu să se găsească majoritățile necesare adoptării unor măsuri, însă – în opinia sa – Israelul sufocă financiar Autoritatea Palestiniană și subminează soluția celor două state.
„Comisia va face tot ceea ce poate să facă pe cont propriu. Vom suspenda sprijinul acordat Israelului (în domenii din cadrul programului „Orizont”, n.red.). Nu vor fi afectate colaborările noastre cu societatea civilă israeliană și cu Memorialul Victimelor Holocaustului.
În al doilea rând, vom prezenta Consiliului alte două sugestii. Vom propune sancțiuni împotriva miniștrilor extremiști și a coloniștilor violenți. Vom propune, de asemenea, o suspendare parțială a Acordului de Asociere, în ceea ce privește aspectele legate de comerț”.
Ursula von der Leyen a adăugat imediat că e conștientă de șocul produs în Israel de atacurile Hamas din 7 octombrie 2023.
Circa o 1.200 de oameni au fost uciși atunci și peste 250 – luați ostatici.
Riposta armată a Israelului a făcut aproape 65.000 de victime până acum.
