00:56 Odiseea dronei de sâmbătă
04:57 Cine scumpește mâncarea?
06:55 Proteste ale funcționarilor
07:53 Statul și economia: sondaj INSCOP
09:00 Împotriva imigrației, printre imigranți
Întâi Polonia, mai apoi România: la distanță de numai câteva zile, flancul estic al NATO și al Uniunii Europene s-a văzut confruntat cu incursiuni ale dronelor rusești care le-ar putea părea întâmplătoare doar celor prea puțin atenți sau celor orbiți de luminile Kremlinului.
Ce încearcă să ne transmită Vladimir Putin nu e tocmai cert, dar reacțiile celor două state au fost sensibil diferite.
Ambasada Rusiei în București nu numai că respinge protestul României față de încălcarea – în weekend – a spațiului aerian național, dar mai și ia peste picior oficialitățile locale.
Într-o postare pe Facebook, misiunea diplomatică a calificat drept „nefondată” atitudinea Bucureștiului, după care a adăugat, în derâdere, că Ministerul Apărării ar fi descoperit sâmbătă un „obiect zburător neidentificat”.
Pare deci că, după criteriile Moscovei, pe aparatele de zbor fără pilot ar trebui să scrie „Îl iubesc pe Putin” pentru ca Rusia să le poată, eventual, recunoaște drept ale sale.
În plus, deși se plânge că nu a primit dovezi „obiective” legate de proveniența dronei, ambasada nu invocă nici ea vreo dovadă atunci când atribuie aparatul Ucrainei.
Raportul complet al misiunii de sâmbătă a Armatei Române confirmă, între altele, că a fost vorba de o dronă pe care Ucraina nu o folosește, a replicat ministrul apărării, Ionuț Moșteanu.
Cine și când poate interveni?
Întâmplător sau nu, însă, ministrul Moșteanu declarase emisiunii Insider Politic, de la PrimaTV, că astfel de aparate urmează să fie doborâte.
Emisiunea a fost difuzată chiar în ziua în care drona rusească a intrat în spațiul aerian național.
Și totuși, aparatul ajuns sâmbătă în nordul Dobrogei nu a fost doborât.
Două avioane F-16 l-au interceptat, iar piloții au avut autorizația să intervină, însă ministerul apărării spune că militarii au decis să nu deschidă focul din cauza unor „riscuri colaterale”.
„În momentul în care tragi cu rachete pe teritoriul unei țări care nu e în război e un risc potențial”, a spus el la Antena3.
Fostul președinte Traian Băsescu e însă de părere că intervenția României a dovedit „neputință” și că ea va allimenta neîncrederea cetățenilor.
„Cel mai mare risc în toată afacerea dronelor rusești este decredibilizarea capacității de apărare a țării.
Or, faptul că noi n-am doborât această dronă care ne-a fost trimisă ca să ne testeze nu face decât să pună sub semnul întrebării – și pentru aliați, și pentru ruși, dar mai ales pentru populația României – capacitatea Armatei Române de a lichida astfel de riscuri”, a spus el la Digi24.
Potrivit lui Radosław Sikorski, ministrul de externe al Poloniei, incursiunea de miercurea trecută a dronelor rusești în țara sa a fost o încercare a Kremlinului de a testa reacțiile NATO fără să provoace, totuși, o reacție pe scară largă.
El a declarat cotidianului britanic The Guardian că aparatele erau capabile să transporte muniție, dar că nu fuseseră încărcate cu explozibili.
Secretarul general NATO, Mark Rutte, a anunțat că Alianța va trimite trupe suplimentare pe flancul estic, în măsură să „răspundă rapid” unor eventuale noi încălcări ale spațiului aerian.
Coaliția, încă o dispută
Azi-mâine ne-așteptăm ca inflația să treacă de 10%, drept pentru care liderul interimar al PSD mai ia un pic de distanță față de premierul Bolojan.
Sorin Grindeanu cere Fiscului să verifice urgent dacă există sau nu comercianți care s-au apucat să majoreze preventiv prețurile, în condițiile în care e de așteptat ca partidele din coaliție să renunțe la plafoanele instituite în cazul alimentelor de bază.
Potrivit lui Grindeanu, plafonarea a ajutat la reducerea inflației și a și protejat familiile sărace.
Prețurile standard la alimentele de bază ar urma să dispară de la 1 octombrie.
Citată de HotNews, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Ene Dogioiu, spune că toate partidele din coaliția de guvernămînt au decis „fără vreo opinie contrară” să se renunțe la plafonarea adaosului comercial: limita admisă în momentul de față este de 20%.
Premierul Bolojan are programate săptămâna aceasta consultări cu patronii marilor lanțuri de magazine.
Piața liberă: cât de liberă?
În condițiile în care austeritatea domină, din nou, dezbaterile publice, nevoia unui stat care să intervină mai puternic în economie e surprinsă într-un recent sondaj de opinie.
Publicat de institutul INSCOP, el sugerează că șase cetățeni din zece sunt de acord ca statul să reglementeze mai strict piața liberă.
Potrivit sondajului, sentimentul de nesiguranță e amplificat de crizele succesive din ultimii ani și de inflația în creștere.
În proporție covârșitoare, de peste 70%, votanții PSD sunt cei care favorizează o intervenție mai puternică a statului în economie.
Ponderea e însă foarte apropiată în cazul publicului cu idei liberale – 68% -, ba chiar mai bine de jumătate dintre votanții USR (61%) sunt și ei de acord că e nevoie de un stat mai puternic și mai implicat.
În același timp, aproape 60% dintre cei chestionați consideră că tradiția ar fi cea mai importantă valoare pentru societatea românească.
Aproape 37% dintre subiecți se pronunță în favoarea progresului și a adaptării la modernitate.
