01:00 „Lotul Georgescu”, la judecată
04:48 Războiul hibrid din anul electoral 2024
07:23 Potra, spre Rusia?
08:31 „Amendamentul Recorder” și viitorul farmaciștilor
15:17 Blocaje peste blocaje în școli
17:12 Comisie ONU: Israelul comite un genocid
19:38 Nivelul sărăciei, record european
20:33 Scumpirea mâncării: „planul B” al PSD-ului
21:15 Lazurca, rechemat
A trecut aproape un an de când, într-o noapte de toamnă târzie, o bună parte a României își punea, cu uluială, o întrebare simplă: „Cine e Călin Georgescu”?
Mai degrabă necunoscut până atunci marelui public, el obținuse 2.120.401 voturi și se calificase, de pe prima poziție, în finala prezidențială.
Scrutinul a fost apoi anulat de Curtea Constituțională, în baza unor documente desecretizate de Consiliul Suprem de Apărare.
Parchetul General l-a trimis azi în judecată pe fostul candidat pentru șase infracțiuni: cea mai gravă este complicitatea la tentativa de comitere a unor acțiuni anticonstituționale.
La o zi după anularea alegerilor, Georgescu ar fi pus la cale o acțiune de subminare a autorității constituționale legitime cu ajutorul a 21 de persoane. Printre ele – mercenarul Horațiu Potra, trimis și el în judecată, Marin Burcea, coordonatorul gărzilor de corp ale fostului candidat, și Eugen Sechila – la rândul său, un fost mercenar.
Procurorul general, Alex Florența, a spus că dosarul a fost deschis și ca urmare a publicării documentelor desecretizate spre finalul anului trecut, care făceau trimitere la implicarea în alegeri a unei entități statele străine – Rusia.
El a fost întrebat dacă poate fi dovedită vreo legătură directă între Călin Georgescu și agenți sau grupări din Rusia.
A răspuns doar că e încrezător că rechizitoriul întocmit în acest caz e suficient de solid.
Anul electoral în război hibrid
Alex Florența – altminteri, o prezență publică discretă – nu s-a limitat astăzi la a anunța trimiterea în judecată a lui Călin Georgescu și a partenerilor acestuia.
La câteva zile după ce Nicușor Dan afirmase că România se află în război hibrid de circa un deceniu, procurorul general a spus că anul electoral 2024 a fost ținta unor ample campanii de influențare a alegerilor.
Potrivit lui, patru companii cu legături în Federația Rusă (așa-numite „ferme de trolli”) au fost implicate în aceste operațiuni.
Potrivit lui Alex Florența, campania de război hibrid ar fi început încă din 2022, dar s-a intensificat anul trecut, în favoarea „unui candidat independent” – o aluzie, evident, la Călin Georgescu.
Printre instrumentele folosite se numără entități ale presei tradiționale, site-uri și bloguri, amintitele ferme de trolli (conturi false de pe rețelele sociale), dar și rețele de boți – instrumente care amplifică artificial vizibilitatea tipului dorit de conținut online.
Cooptați au fost, de asemenea, influenceri care activează pe Internet.
Intervenția procuraturii a fost apreciată public de președintele Nicușor Dan.
În opinia sa, cercetarea Parchetului General e „o dovadă consistentă a influențării substanțiale a alegerilor prezidențiale din 2024”. Totuși, Nicușor Dan își păstrează criticile pe care le-a adus până acum activității generale a Parchetului.
„Amendamentul Recorder” și viitorul farmaciștilor
Încordare și presiuni înaintea votului asupra unei modificări a legii farmaciilor.
Două articole ar urma să interzică țintele comerciale pentru farmaciști și să instituie sancțiuni de până la 20.000 de lei pentru firmele care încalcă legea.
Țintele comerciale presupun de multe ori că pacienților li se recomandă suplimente inutile.
Propunerile de schimbare se numără printre efectele investigației Recorder „Tombola sănătății”. Publicată în luna aprilie, ea arată, între altele, cum numeroși farmaciști au devenit simpli agenți de vânzări, siliți să-și ignore codul deontologic.
Deputata USR Diana Stoica spune că proiectul a fost discutat în comisia pentru sănătate a Camerei pe 9 septembrie.
Ea speră că inițiativa va trece, chiar dacă acum președinte al comisiei este fostul ministru al sănătății Alexandru Rafila, care a respins propuneri asemănătoare.
Surse consultate de Recorder spun că reprezentanții marilor lanțuri farmaceutice fac presiuni pentru a goli modificările de sens – în fața comisiei, ei au invocat inclusiv eventuale reduceri ale salariilor.
Alexandru Rafila ne-a declarat că dezbaterea s-a amânat pînă la sfîrșitul lunii pentru a „reformula” anumite prevederi.
Un document intrat în posesia Recorder spune că vor fi sancționate doar firmele care impun ținte de vânzări la medicamente, nu și la suplimentele alimentare. O astfel de regulă, potrivit actului respectiv, „poate încălca alte prevederi din legea societăților comerciale și/sau din Codul Muncii”.
Cât despre actualul ministru, Alexandru Rogobete dă asigurări că va susține modificările și că ele se vor aplica și în cazul suplimentelor alimentare.
O comisie ONU acuză Israelul
Armata israeliană a lansat faza principală a ofensivei sale terestre asupra orașului Gaza.
Ministerul apărării estimează că mii de luptători ai organizației islamiste Hamas s-ar ascunde în cel mai mare oraș din enclava palestiniană.
Oricine alege să rămână în oraș se expune unor riscuri foarte ridicate, a avertizat un oficial militar.
Potrivit presei palestiniene, tancurile ar fi intrat în Gaza la capătul unei nopți de atacuri neîntrerupte ale aviației.
Cabinetul Netanyahu aprobase ofensiva încă din august, când locuitorilor orașului li s-a cerut să se mute în sud.
Circa un milion de oameni – mulți dintre ei, refugiați din alte părți ale Fâșiei – trăiesc acum în orașul Gaza.
Pe de altă parte, o comisie de anchetă a Naţiunilor Unite a ajuns la concluzia că Israelul a comis un genocid în Gaza şi că oficiali de rang înalt, inclusiv premierul Netanyahu, au incitat la astfel de acte.
Israelul a calificat raportul drept „scandalos”.
Analiza juridică e cea mai apăsată concluzie a ONU de pînă în prezent asupra evenimentelor din Gaza, dar comisia de anchetă e una independentă, care nu vorbește oficial în numele Națiunilor Unite.
Navi Pillay, fostă judecătoare la Curtea Penală Internațională, e șefa comisiei. Ea a spus că Israelul, între altele, e responsabil pentru comiterea unui genocid și pentru eșecul de a-i sancționa pe cei implicați în astfel de operațiuni.
Raportul ONU citează, între altele, amploarea uciderilor (peste 65.000 de victime), blocarea ajutoarelor umanitare și strămutarea forţată a populației.
