01:04 Ședință CSAT: cine doboară dronele?
04:05 Oligarh expulzat
05:15 Moldova își alege direcția
07:08 Copiii mereu uitați ai României
10:15 Rectificare negativă
11:06 Corupția trece vama
11:58 Se întoarce roata?
Comandanții operațiunilor militare decid dacă dronele și avioanele cu pilot care încalcă spațiul aerian al României vor fi doborâte sau nu, după cum procedează, de altfel, toate statele NATO.
În privința aparatelor civile, decizia aparține ministrului apărării.
Răspunderile au fost clarificate public în urma unei ședințe a Consiliului Suprem de Apărare, la aproape două săptămâni de cînd o dronă rusească a fost interceptată în Dobrogea.
Oficialitățile române vor actualiza lista obiectivelor protejate, a spus ministrul Ionuț Moșteanu după ședința de azi a CSAT.
În cazul aparatelor civile de zbor, regula că ministrul apărării este cel care hotărăște cum se procedează a fost instituită ca urmare a atacurilor din 11 septembrie 2001 asupra Statelor Unite.
Patru zboruri comerciale au fost deturnate atunci de către membri ai organizației teroriste Al Qaida.
Chiar în această dimineață, Guvernul Danemarcei a calificat prezența mai multor drone, în cursul nopții, deasupra unor aerodromuri și instalații militare din țară drept un „atac hibrid sistematic”.
Incidentul s-a produs la câteva zile după unul care dus la închiderea aeroportului din Copenhaga pentru mai multe ore.
Vinerea trecută, trei MIG-uri rusești au intrat în spațiul aerian al Estoniei timp de 12 minute, iar pe 14 septembrie se produsese incidentul din Dobrogea.
Cu patru zile mai înainte, aproape 20 de drone rusești au încălcat spațiul aerian național al Poloniei: mai multe dintre ele au fost doborâte.
Rusia susține că incursiunea de atunci ar fi fost una accidentală.
Premierul Poloniei, Donald Tusk, consideră însă că cele întâmplate au adus statul său „mai aproape de un conflict deschis” decât a fost vreodată după cel de-al doilea război mondial încoace.
Copiii mereu uitați
Pe fundalul unei dezbateri publice încinse, ministrul sănătății, Alexandru Rogobete, s-a delimitat săptămâna aceasta de un proiect de lege depus de doi parlamentari neafiliați care a stârnit temeri că ar putea să fie un prim pas către limitarea dreptului la avort.
În teorie, documentul promovat de Radu și Monica Ionescu, soț și soție, urmărește să protejeze mamele însărcinate de abuzurile comise cu violență.
În practică, el ar dubla reglementări care se află deja în vigoare, și – potrivit celor care l-au criticat – ar face confuzii grave între termenii de „embrion” și de „făt”.
Potrivit lui Alexandru Rogobete, România are nevoie de creșterea natalității, dar nu prin constrângere și nici prin presiuni la adresa femeilor.
Chiar și Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului a intervenit în discuție: potrivit acestuia, inițiativa ar aduce aminte de faimosul – și de tristă amintire – Decret 770 din perioada ceaușistă.
Trauma colectivă cu care România nu s-a confruntat cu adevărat niciodată e tema unui documentar publicat astăzi de Recorder: care au fost efectele restricționării severe a avorturilor?
Între altele, statul a ajuns în situația de-a îngriji un număr uriaș de copii nedoriți.
A făcut-o în așa fel încât foarte mulți dintre ei au fost supuși în mod repetat abuzurilor și s-au confruntat cu probleme acute de sănătate.
Abuzurile din casele de copii – redenumite centre de plasament- au continuat să se producă și după ce România s-a integrat în structurile europene și a devenit o țară mai prosperă.
Numai între 2020 și 2022 au fost deschise 185 de dosare penale pentru abuzuri asupra copiilor din sistem.
În jumătate dintre aceste cazuri a fost vorba de agresiuni sexuale și violuri.
Documentarul „Singuri. Coșmarul fără sfârșit al copiilor abandonați” e disponibil, din această seară, pe canalul nostru de YouTube.
Oligarh expulzat
Oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc a fost adus în această dimineață la Chișinău după ce fusese extrădat din Grecia.
Căutat de mai bine de șase ani, el a fost reținut în timp ce încerca să plece spre Dubai, în Emiratele Arabe Unite.
Călătorea cu o identitate falsă și era însoțit de un fost coleg de formațiune politică.
Partidul Democrat din Moldova, parte a coaliției de guvernare din perioada 2016-2019, era dominat de Plahotniuc. În calitate de vicepreședinte al Parlamentului, el a influențat puternic numeroase alte instituții.
Cererea de extrădare onorată de oficialitățile elene se bazează pe acuzații de escrocherie și spălare de bani.
Plahotniuc mai e acuzat că a condus o organizație de criminalitate organizată.
El e principalul suspect în dosarul dispariției, în 2014, a unui miliard de dolari din sistemul bancar al Moldovei: circa 12% din Produsul Intern Brut de la acea dată al țării vecine.
Uniunea Europeană a impus sancțiuni la adresa lui în 2023, pentru acțiuni care au destabilizat Moldova și Ucraina.
Repatrierea lui Plahotniuc se produce cu puțin înaintea alegerilor parlamentare, considerate cruciale pentru viitorul european al țării vecine.
Va urma Moldova parcursul pe care a pornit odată cu lansarea negocierilor de aderare la Uniune sau va reintra în sfera de influență rusă după votul din 28 septembrie?
Raul Bambu a stat de vorbă cu jurnalistul EuroNews România Vitalie Cojocari: discuția e de găsit pe canalul de YouTube al Știrilor Zilei.
