01:08 Focar de infecție într-un spital de copii
03:00 Copiii abuzați în instituții: ce face statul?
07:27 Moldova, din nou la răscruce
11:12 Fost director FBI, urmărit penal
13:17 București: fost arhitect-șef, sub acuzare
14:09 Conducerea CNI, afaceri cu soț
15:16 Ungaria și „dușmanii din interior”
Șase copii internați în secția de terapie intensivă a spitalului de pediatrie din Iași au murit.
Se infectaseră cu o bacterie intraspitalicească extrem de periculoasă, serratia marcescens.
Alți pacienți se află în continuare sub supraveghere medicală, iar secția ATI a celui mai mare spital de copii din Moldova a fost închisă.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, spune că-și va trimite Corpul de Control în instituție și că cei care nu și-au făcut treaba vor pleca acasă.
Prima infecție cu bacteria nosocomială a apărut pe 13 septembrie, dar a fost raportată Direcției de Sănătate Publică abia după o săptămână, când încă patru copii se infectaseră.
Deocamdată, epidemiologul spitalului și medicul ATI au primit fiecare câte o amendă de 10.000 de lei. 50.000 are de plătit conducerea spitalului.
Cazul e anchetat acum și de Poliție, care s-a autosesizat. Iar președintele Nicușor Dan cere pe Facebook, din partea Ministerului Sănătății, un plan de combatere a infecțiilor nosocomiale.
El califică nevoia unei astfel de politici publice drept„o restanță a sistemului de sănătate care nu mai poate fi amânată.”
Copiii abuzați în instituții: ce (nu) face statul?
Confruntat cu mărturiile unor abuzuri sistematice în sistemul de protecție a copiilor, statul român își recunoaște senin neputința și cere ajutorul așa-zișilor „soroșiști”.
Documentarul „Singuri – coșmarul fără sfârșit al copiilor abandonați” surprinde cum, între altele, numeroși minori din centrele de plasament continuă să fie supuși violențelor fizice și psihice și abuzurilor sexuale.
Pentru moment, ministrul muncii, Florin Manole, spune că Protecția Copilului din Teleorman va verifica situația dintr-o casă de tip familial în care copiii erau supuși unui tratament inimaginabil de către un educator, Florian Lincan, condamnat la 22 de ani de închisoare.
Ministrul Muncii susține că Direcțiile de Asistență Socială și Protecție a Copilului nu au destui angajați ca să facă verificări temeinice și propune ca, pe viitor, organizațiile neguvernamentale să aibă acces în instituțiile destinate persoanelor vulnerabile.
Moldova, din nou la răscruce
Alegeri parlamentare la limită în acest weekend în Republica Moldova.
Sondajele de opinie creditează cu șanse relativ egale la scrutinul de duminică Partidul Acțiune și Solidaritate al președintei Maia Sandu și blocul electoral coagulat în jurul socialiștilor lui Igor Dodon.
În Parlament ar mai urma să intre și așa-zisa „Alternativă” a lui Ion Ceban, primarul Chișinăului, cu o relativ recentă interdicție de a intra în Spațiul Schengen, din cauza unor riscuri neprecizate de securitate la adresa României și a aliaților săi.
Șanse ar mai avea și formațiunea lui Renato Usatîi – omul de afaceri, fost primar al orașului Bălți, a câștigat o avere impresionantă în Rusia.
Toate sondajele de opinie, însă, indică un procentaj foarte ridicat de nehotărîți, de aproape 30%.
Jurnalista Alina Radu, de la Ziarul de Gardă din Chișinău, spune la Știrile Zilei că amestecul Moscovei în procesul electoral din Moldova e unul fără precedent în ultimele trei decenii.
Potrivit ei, Rusia are un interes direct în a rupe „tandemul” Moldova-Ucraina, țări care și-au început negocierile de aderare la Uniunea Europeană tocmai ca urmare a invaziei din 2022.
De asemenea, o majoritate pro-rusă la Chișinău (sau doar un Parlament prea fragmentat ca să poată funcționa) ar îngreuna semnificativ operațiunile de ajutorare a Kievului.
Alina Radu afirmă că o eventuală majoritate pro-rusă are deja pregătită o lege a așa-zișilor „agenți străini”: după model rusesc, ea ar permite reducerea rapidă la tăcere a presei independente și a asociațiilor civice.
Filiera ortodoxă
Potrivit unei anchete a agenției de știri Reuters, Rusia a folosit inclusiv preoți ortodocși din Moldova pentru a influența rezultatul alegerilor.
Sute de prelați au fost chemați la Moscova între iunie și octombrie anul trecut: au primit bani și carduri bancare și au fost încurajați să creeze canale pe rețelele sociale pe care să transmită mesaje antieuropene.
Unele carduri bancare au fost încărcate cu sume de până la 1.200 de dolari – dublul salariului mediu lunar din Moldova.
Investigația Reuters a identificat mai multe persoane apropiate de partidul „Rusia Unită” care au însoțit grupurile de preoți și au contribuit la organizarea campaniei online.
