00:58 Congres UDMR în Cluj
04:35 Orbán, în campanie nedeclarată
05:46 Gaza: încetarea focului
07:38 Nobelul pentru Pace, în Venezuela
10:59 Bani românești în economia de război a Rusiei
11:57 Misterioasele agenții ale statului
12:45 Moarte suspectă la Constanța
De început, a început cu un chef: cunoscut, între altele,pentru că s-a afișat cu un fular pe care era imprimată harta Ungariei Mari (care include și Transilvania), Viktor Orbán a fost surprins într-un restaurant din Piața Unirii din Cluj: fredona un cântec maghiar al cărui refren s-ar traduce prin cuvintele „Noi de-aici nu vom pleca”.
Orbán a luat parte la Congresul UDMR, organizat astăzi.
La nu foarte multe ore după publicarea clipului de la restaurant, un alt cântec a stîrnit rumoare – Imnul Secuiesc a fost intonat în sala Congresului UDMR, moment în care liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a ieșit din încăpere, după o foarte scurtă discuție în șoaptă cu premierul Bolojan.
Sorin Grindeanu a revenit, însă, relativ repede și i-a mulțumit premierului maghiar pentru că a susținut aderarea României la spațiul european de liberă circulație Schengen.
„Ținutul Secuiesc” nu are statut de autonomie administrativă, politică sau juridică – e o denumire informală care desemnează zona formată din județele Harghita și Covasna și dintr-o parte a Mureșului, unde populația maghiară este majoritară.
„Deșteaptă-te, române” este singurul imn oficial recunoscut pe teritoriul național.
Coaliția, aceleași probleme
Pe întreg parcursul Congresului UDMR s-au auzit îndemnuri repetate la echilibru și la seriozitate în coaliția aflată la putere în București.
Președintele formațiunii, Kelemen Hunor, a ținut să-l asigure public pe premierul Bolojan de susținerea Uniunii Maghiarilor.
Sorin Grindeanu, pe de altă parte, a făcut aluzie la tensiunile de dată recentă din coaliția de la putere. Intențiile lui Ilie Bolojan de a da afară circa 13.000 de funcționari publici din Primării și Consilii Județene s-au lovit în mod repetat de obiecțiile PSD și cele ale UDMR.
Negocieri fără vreun rezultat cert s-au purtat inclusiv săptămâna aceasta. Ele ar trebui să se reia de luni.
Nu mai departe de marți, senatorii PSD, AUR, SOS și UDMR din comisiile pentru muncă și sănătate au votat împreună pentru modificarea unora dintre măsurile de austeritate promovate de Guvern prin angajarea răspunderii în Parlament.
Propunerile nu au ajuns încă la votul din plen, dar mai mulți demnitari liberali au sugerat că partenerii de la PSD și UDMR ar fi încălcat protocolul coaliției de guvernare.
Nicușor Dan, absent
O absență de la Congresul UDMR care chiar a sărit în ochi a fost cea a președintelui: surse oficiale spun că Nicușor Dan nu a mai ajuns la reuniunea politică din cauza unor schimbări de agendă de ultim moment, deși confirmase că avea să participe.
Totuși, pe agenda oficială a președintelui nu apare vreun eveniment pentru ziua de astăzi.
În ciuda sprijinului exprimat public de Viktor Orbán pentru candidatul AUR la Cotroceni, George Simion, etnicii maghiari din România au votat în proporție covârșitoare la alegerile din primăvară cu Nicușor Dan.
Cu sau fără vreo fotografie alături de șeful statului, premierul Ungariei a cerut explicit sprijinul comunității maghiare din România la alegerile parlamentare din aprilie anul viitor: sondajele de opinie sugerează în prezent că el se va confrunta cu cel mai puternic adversar din ultimul deceniu – politicianul de opoziție Péter Magyar.
„La anul nu va fi vorba doar de viitorul Guvern al Ungariei, ci şi despre libertatea şi suveranitatea ţării”, le-a spus Viktor Orbán delegaților de la Congresul UDMR.
Bani românești în economia Rusiei
Cu un război la graniță de aproape patru ani, România s-ar număra printre țările care alimentează economia de război a Rusiei.
Așa se afirmă într-o analiză a agenției de știri Reuters.
Potrivit acesteia, mai multe state europene au consemnat creșteri ale importurilor de energie din Federație – printre ele se numără Ungaria, Franța și Olanda.
În cazul României, majorarea ar fi de aproape 60%.
Ministrul energiei, Bogdan Ivan, spune însă că țara noastră a sistat importurile de cărbune, petrol și gaze în august 2022.
El recunoaște însă posibilitatea importurilor indirecte, din țări non-europene care amestecă produsele proprii cu cele din Rusia.
Deși Uniunea Europeană a decis să-și reducă dependența de gazele naturale din Federație, numai în primele opt luni ale acestui an a importat energie în valoare de 11.000.000.000 de euro.
Nobelul pentru Pace, în Venezuela
N-a fost să fie nici de data asta: în ciuda dorinței (manifestate repetat) și a sprijinului public (de care chiar nu duce lipsă), Donald Trump nu a câștigat premiul Nobel pentru Pace.
Laureata din acest an este lidera opoziției din Venezuela, María Corina Machado.
Comitetul Nobel a apreciat eforturile sale „în vederea unei tranziții juste și pașnice de la dictatură la democrație”.
Pusă în gardă cu câteva minute înaintea anunțului oficial, politiciana din America Latină și-a găsit cu greu cuvintele, în primă instanță.
Mai apoi, însă, a insistat că acest succes aparține societății venezuelene.
„Sper că înțelegeți că este vorba de o mișcare întreagă, că acesta e succesul unei întregi societăți. Eu nu sunt decât o singură persoană. Eu singură nu merit premiul acesta“, a spus ea.
Săraca țară bogată
În vârstă de 58 de ani, María Corina Machado conduce un partid de opoziție din Venezuela și a contribuit la formarea unei alianțe care a reunit toate forțele pro-democratice din țară, dincolo de diviziunile ideologice.
În 2023 și-a anunțat candidatura la Președinție, dar i s-a interzis să se înscrie în cursă.
L-a susținut apoi pe candidatul comun al opoziției, Edmundo González.
Regimul condus de Nicolas Maduro și-a revendicat însă victoria și a reprimat cu brutalitate protestele care au urmat scrutinului.
Statele Unite și Uniunea Europeană nu au recunoscut rezultatul alegerilor de anul trecut.
González trăiește acum în exil în Spania, dar María Machado a rămas în Venezuela.
Republica latino-americană e una dintre cele mai bogate în resurse naturale din regiune: nu numai petrol, dar și cărbune, minereu de fier, bauxită și aur.
Fostul președinte Hugo Chavez a direcționat milliarde de dolari din exporturile țării către programe sociale. Succesorul său, Nicolas Maduro, s-a văzut însă confruntat cu prețurile în scădere ale petrolului și cu crize politice și economice care au adus țara în pragul dezintegrării.
Viața venezuelenilor e dominată de inflația galopantă, de lipsa produselor de strictă necesitate, de șomaj și criminalitate.
Nu mai puțin de 7.000.000 de venezueleni au fugit până acum în statele vecine.
