00:50 Scandalul Nordis, o nouă dimensiune
03:20 Pensiile magistraților: tensiuni în coaliție
06:20 Alegeri pe 7 decembrie în București
07:47 Franța: un fost președinte, trimis la închisoare
09:03 Atacator condamnat
10:07 Ghinion: Palatul Împăratului, la licitație
11:07 Haos la CFR
11:47 Japonia: prima femeie premier
Procuratura anti-Mafia a extins ancheta în dosarul Nordis: numărul păgubiților a ajuns la aproape 1.000, iar prejudiciul total e estimat la 75.000.000 de euro.
Unul dintre acționarii companiei de construcții, Vladimir Ciorbă, și soția acestuia, fosta deputată PSD Laura Vicol, au fost inculpați în acest dosar în urma publicării anchetei Recorder „Schema Nordis”.
Surse judiciare citate de agenția de știri Agerpres afirmă că procurorul de caz a extins urmărirea penală împotriva administratorilor grupului Nordis, deja inculpați, dar și a societăților Nordis Management și Nordis Mamaia.
Cercetările vizează presupuse infracțiuni de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.
300 de plângeri penale noi au fost depuse la DIICOT în acest caz, și numai prejudiciul suplimentar e estimat la aproape 36.000.000 de euro.
În numeroase cazuri, e vorba de banii plătiți de păgubiți pentru apartamente care nu au mai fost construite vreodată.
La începutul lunii februarie, Laura Vicol, fosta şefă a comisiei juridice din Camera Deputaților, și soțul său (Vladimir Ciorbă) au fost arestați preventiv.
Sunt acuzați, alături de alte nouă persoane, de constituirea unui grup infracţional organizat, delapidare, spălare de bani, evaziune fiscală și înșelăciune.
După nici două săptămâni, însă, instanța supremă i-a eliberat.
După cum arată investigația „Schema Nordis”, compania de construcții a fost acuzată, între altele, că a vândut aceleași apartamente către persoane diferite și că a încasat astfel zeci de milioane de euro.
Majoritatea proiectelor, însă, au rămas pe hârtie.
În același timp, cuplul Vicol-Ciorbă întreținea legături foarte strânse cu lideri de prim rang ai PSD: Sorin Grindeanu și Marcel Ciolacu au călătorit spre destinații de lux la bordul unor avioane private închiriate de Nordis.
Pensiile cu bucluc
Cum s-a anulat schimbarea, a trecut și supărarea: patru Curți de Apel (din Brașov, Cluj, Galați și Ploiești) renunță la protestele lansate în august alături de toate instanțele din țară: judecătorii au decis atunci să se pronunțe doar în dosarele urgente, din cauza schimbărilor aduse legii privind pensiile magistraților.
Nu înseamnă însă că unele instanțe nu au pronunțat mai multe sentințe favorabile câtorva dintre condamnații din marile dosare de corupție.
Ieri, însă, Curtea Constituțională a invalidat legea care ar fi majorat treptat vârsta de pensionare a magistraților la 65 de ani și ar fi plafonat valoarea pensiei la 70% din ultimul salariu net.
Guvernului i s-a reproșat o eroare de procedură, nu vreo prevedere din lege: cabinetul și-a angajat răspunderea în Parlament în lipsa avizului din partea Consiliului Magistraturii.
În încercarea de a drege busuiocul, coaliția s-a reunit astăzi: premierul Bolojan a refuzat categoric ideea PSD ca un grup de lucru să rescrie proiectul, pe motiv că adoptarea lui ar întârzia prea mult.
Drept urmare, liderii PSD au părăsit ședința.
Aseară, într-un interviu la Antena 1, președintele Nicușor Dan dădea asigurări că problema va fi rezolvată în cursul acestui an.
Decizia CCR de ieri s-a luat la diferență de un vot: surse citate de presa centrală spun că toți membrii Curții numiți de PSD s-ar fi pronunțat pentru respingerea legii.
București: alegeri pe 7 decembrie
După ce s-au jucat cu datele alegerilor de anul trecut până când ne-am pricopsit cu Călin Georgescu pe prima poziție la prezidențiale, PSD și PNL au aplicat aceeași metodă în 2025, în cazul Bucureștiului: condusă interimar după mutarea la Cotroceni lui Nicușor Dan, Primăria Capitalei ar putea să aibă un nou primar ales până la sfîrșitul anului.
Coaliția de la putere a decis că alegerile vor avea loc pe 7 decembrie, dată care implică riscul unei prezențe foarte reduse la urne.
PSD a avut în cele din urmă câștig de cauză: atât formațiunea lui Sorin Grindeanu, cât și PNL și USR vor avea candidați proprii.
Ultimele două partide luaseră în calcul o candidatură comună, însă PSD a amenințat cu ieșirea de la guvernare în această eventualitate.
Cum pe 7 noiembrie partidul își alege și viitoarea conducere – iar Grindeanu este unicul candidat la funcția de președinte -, fostul premier scapă și de o eventuală competiție internă.
Potrivit unui sondaj recent, publicat de institutul CURS, Daniel Băluță, primarul PSD al sectorului 4, ar avea prima șansă la Primăria Generală.
Pe locul al doilea s-ar afla, la egalitate, USR-istul Cătălin Drulă și Ciprian Ciucu, primarul PNL al sectorului 6.
Franța: un fost președinte la închisoare
Nicolas Sarkozy a devenit azi cel dintâi fost președinte al Franței trimis la închisoare: are de executat o pedeapsă de cinci ani pentru că a încercat să-și finanțeze campania electorală cu bani de la dictatorul libian Muammar Gaddafi.
Ultima dată când un lider al Franței a fost încarcerat s-a întâmplat în 1945: Philippe Pétain, liderul care a ales să colaboreze cu naziștii în cel de-al doilea război mondial, a murit în detenție în 1951.
Președinte între 2007 și 2012, Sarkozy a contestat deja sentința.
În vârstă de 70 de ani, el va ocupa de unul singur o celulă de mici dimensiuni dintr-o închisoare pariziană construită în secolul al XIX-lea și cunoscută, acum, pentru că acolo se află numeroși condamnați pentru trafic de droguri și terorism.
Fostul președinte continuă să se declare nevinovat – el a scris pe o rețea socială, cu puțin înainte de punerea în executare a mandatului, că „adevărul va triumfa”.
Sarkozy e cercetat penal și pentru că ar fi încercat să mituiască un magistrat.
Luna viitoare e așteptat, de asemenea, verdictul într-un alt caz de finanțare ilegală a unei campanii electorale.