00:51 Buzău: moarte subită la spitalul județean

03:46 Pensiile magistraților, eșec după eșec

07:58 Fake înlăcrimat cu imagini vechi de șapte ani

11:41 Belarus și Lituania, conflict la graniță

13:31 Declin demografic accentuat

14:35 Primar acuzat de violență

15:08 Planul Negoiță pentru parcul IOR

Moarte subită la spitalul județean din Buzău: directoarea medicală, Ștefania Szabo, a fost găsită fără viață în această dimineață.

Avea doar 37 de ani.

Poliția și Inspectoratul Teritorial de Muncă anchetează cazul, iar directorul spitalului a invocat programul foarte încărcat al doctoriței.

Ștefania Szabo intrase în gardă în dimineața de luni. Luase anterior parte la un eveniment public alături de colegi: inaugurarea unui salon nou pentru secția de pneumologie.

Ultima consultație acordată de ea a avut loc după miezul nopții.

Ulterior, colegii povestesc că s-a retras în camera de gardă, unde a și fost găsită.

Era directoarea medicală a spitalului județean din anul 2021.

Sorin Pătrașcu, managerul instituției, nu exclude un deces cauzat de suprasolicitare și confirmă la Știrile Zilei că doctorița avea un program încărcat, chiar și cu șapte gărzi pe lună.

La începutul acestui an, moartea subită a doi tineri rezidenți de la spitalul de urgență din Iași a fost pusă de rude și prieteni tot pe seama epuizării.

Greu de reformat

Înc-o discuție de circa două ore, încă un eșec: partidele de la putere nu reușesc să se pună de acord asupra viitoarei legi a pensiilor magistraților.

Din cauză că lipsea avizul Consiliului Magistraturii, Curtea Constituțională a invalidat săptămâna trecută proiectul inițial, cel care majora vârsta de pensionare la 65 de ani și care plafona nivelul veniturilor la 70% din ultimul salariu.

În această după-amiază, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a insistat că partidele coaliției ar trebui să refacă legea chiar și în lipsa motivării deciziei CCR.

Jalon în Programul Național de Redresare, această reformă e așteptată până spre finalul lunii viitoare.

În caz contrar, Bucureștiul ar risca să piardă fonduri de circa 230.000.000 de euro.

Săptămâna trecută, Sorin Grindeanu a inițiat pe cont propriu consultări cu șefa CSM, Elena Costache, cu președinta instanței supreme, Lia Savonea, și cu procurorul general, Alex Florența.

Unii parteneri de coaliție l-au acuzat că, în acest fel, a reușit să instituie o „guvernare paralelă”.

„Loialitatea nu înseamnă tăcere”, a răspuns astăzi Sorin Grindeanu.

Fake înlăcrimat în baza unor imagini de-acum șapte ani

„Nu lăsa vreodată adevărul să se pună în calea unei povești bune”: un vechi banc atribuit lui Mark Twain a fost adesea invocat când vine vorba de jurnaliști.

Dar ce-i drept nu-i păcat: multă lume se ascunde în spatele acestui cuvânt.

Într-o emisiune de la postul aiuritor botezat RealitateaTV, despre sfințirea picturii din Catedrala Națională, Anca Alexandrescu a amestecat imagini filmate în weekend cu fragmente dintr-un reportaj Recorder vechi de nu mai puțin de șapte ani.

O femeie care apare în acele imagini nu huiduise politicienii de azi, așa cum sugera Anca Alexandrescu, ci a apărut în finalul reportajului „Catedrala Umilirii Neamului”, din anul 2018: el surprindea cum oamenii de rând au fost ținuți departe, cu garduri, de slujba de sfințire a altarului.

Ironia sorții face ca femeia de care Realitatea TV s-a folosit pentru a-i înfiera pe liderii de azi să fie revoltată tocmai de atitudinea sfidătoare a celor pe care Anca Alexandrescu îi consilia în urmă cu șapte ani.

În imaginile de atunci, se vede cum ea coboară scările catedralei alături de prim-ministra Viorica Dăncilă.

Anca Alexandrescu era consiliera onorifică a fostei prim-ministre.

De altfel, pentru o bună parte a carierei, anunțata candidată la Primăria capitalei a fost ba șefa biroului de presă al PSD în epoca Năstase, ba consiliera lui Victor Ponta ori a lui Sorin Oprescu.

A câștigat și încrederea lui Liviu Dragnea, care a adus-o la Camera Deputaților și i-a recomandat-o mai apoi Vioricăi Dăncilă.

Lituania și Belarus, conflict la graniță

Președintele Belarusului, Alexander Lukașenko, a calificat închiderea de către Lituania a frontierei cu țara sa drept „o înșelătorie nebunească”.

Politicianul cunoscut odinioară ca „ultimul dictator din Europa” a acuzat oficialitățile din Vilnius că ar duce un război hibrid care amenință economia chineză.

Lituania a denunțat ieri intruziunea pe teritoriul său a zeci de baloane cu aer cald care transportau țigări de contrabandă.

Incidentul a dus la închiderea temporară a aeroporturilor din Vilnius și din Kaunas.

Prim-ministra Lituaniei a spus că armata va începe să doboare baloanele care trec clandestin frontiera.

Contrabanda cu tutun este o sursă de venituri pentru autoritățile de la Minsk: mai multe persoane au fost arestate săptămâna trecută în Lituania, după ce au încercat să recupereze țigările transportate în baloane.

Relațiile dintre cele două țări s-au înrăutățit de mai multă vreme, în condițiile în care Vilniusul a oferit găzduire mai multor membri ai opoziției belaruse.

La sfârșitul anului trecut, Vladimir Putin afirmase că plasarea unui unui sistem rus de rachete Oreșnik în Belarus nu ar fi fost „o acțiune ostilă”.

În același timp, s-a lăudat că rachetele Oreșnik ar fi imposibil de interceptat.

Lukașenko, unul dintre aliații de încredere ai Kremlinului, a permis Rusiei să atace Ucraina din Belarus în februarie 2022, însă nu a implicat în conflict forțele armate ale țării sale.

Belarusul mai are granițe cu încă două state NATO – Letonia și Polonia –, iar în anii din urmă a început să renoveze depozitele nucleare din epoca sovietică.

Cele mai recente

Doctrina tăcerii. Pentru influență politică și bani publici, Biserica Adventistă tolerează în mijlocul ei un bărbat acuzat de abuz sexual de mai multe femei

Opt femei adventiste au declarat pentru Recorder că Daniel Țecu (60 de ani), influent personaj în lumea adventistă din România și din diaspora spaniolă, le-a agresat sexual, le-a violat, le-a hărțuit sau le-a atins fără consimțământul lor. Una dintre ele a spus că a fost agresată când avea 11-12 ani. Faptele reclamate de femei se întind pe o perioadă lungă de timp, de la mijlocul anilor ‘90 până în 2023.