01:01 Drum peste magistrale: măsuri și plângeri penale
07:49 Anestezie letală
09:12 Pensiile magistraților: noul proiect, în câteva zile
12:40 Protest la instanța supremă
14:14 Val de atacuri asupra Ucrainei
15:47 Se scutură companiile de stat
16:40 Adriana Săftoiu, spre TVR
17:37 BBC îi cere scuze lui Trump
Cele unsprezece străzi construite peste conductele magistrale de gaz din sectorul 3 al Bucureștiului reprezintă un pericol public, iar Primăria condusă de Robert Negoiță nu a reușit să justifice până acum de ce ar fi fost nevoie de aceste lucrări.
Iată concluziile unei ședințe a Comitetului pentru Situații de Urgență din capitală. Întrunirea a fost convocată de prefectul Andrei Nistor ca urmare a publicării unei anchete Recorder acum trei săptămâni.
Nicio normă de protejare a conductelor nu a fost respectată când s-au asfaltat străzile, iar traficul din zonă amenință să producă fisuri – cu alte cuvinte, riscul unor explozii nu poate fi exclus.
Andrei Nistor i-a spus reporterului Recorder Andrei Udișteanu că punerea în siguranță a conductelor de gaz din sectorul 3 presupune eforturi suplimentare din partea mai multor instituții și companii.
După publicarea anchetei „Primarul pericol public”, Robert Negoiță a replicat că „nu strada noastră e pe țeava celor de la Transgaz, ci țeava dumnealor e sub strada noastră”.
Mai mult, a susținut că drumurile ar fi fost acolo dintotdeauna, spre revolta cetățenilor din zonă, care l-au contrazis vehement.
Un nou protest al locuitorilor din zonă va fi organizat mâine în parcul IOR și în fața Primăriei sectorului 3.
Anestezie letală
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a trimis Corpul de Control și Inspecţia Sanitară la o clinică stomatologică din Bucureşti unde o fetiţă de doi ani a murit după o anestezie intravenoasă.
Și Colegiul Medicilor va începe o anchetă în acest caz.
Tatăl fetiței a declarat că soția sa avertizase medicul stomatolog asupra unor analize posibil îngrijorătoare, dar că i s-a spus să se prezinte, oricum, la intervenție.
Părinţii nu au fost lăsaţi să intre cu fetiţa în cabinet.
Ministrul Rogobete a lansat un avertisment public la adresa clinicilor care – potrivit lui – ar ști că nu funcționează după toate regulile: le-a îndemnat să se închidă singure, înaintea unor verificări din partea instituțiilor abilitate
Cazul e cercetat și de Parchetul Tribunalului București.
În baza concluziilor preliminare ale autopsiei, procurorii spun că fetița „avea o patologie cronică preexistentă complexă”.
Reprezentanții clinicii afirmă, într-un comunicat de presă, că ea mai trecuse printr-o procedură similară în ianuarie, în aceeași clinică, și sub supravegherea aceleiași echipe.
Urmărirea penală în acest caz se referă la infracțiunea de ucidere din culpă.
Lungul drum al reformei
Noul proiect de lege privind reforma pensiilor magistraților va apărea săptămâna viitoare.
Ce-i drept, coaliția nu s-a pus încă de acord în privința prevederilor lui, iar conflictul dintre puterea executivă și cea judecătorească n-a făcut decât să se acutizeze în ultimele zile.
Premierul Bolojan a spus la Europa Liberă că partidele de la putere ar trebui să se pună de acord asupra legii până marți.
În varianta inițială (pe care Curtea Constituțională a invalidat-o), documentul limita valoarea pensiilor la 70% din ultimul salariu net și propunea ca vârsta de pensionare să se majoreze treptat, până la 65 de ani, în intervalul următorului deceniu.
Ilie Bolojan a repetat, deși magistrații îl contrazic, că România riscă să piardă peste 230.000.000 de euro din PNRR dacă această reformă nu e adoptată până pe 28 noiembrie.
Protest la ÎCCJ
Între timp, mai multe organizații neguvernamentale au pus la cale un protest în fața instanței supreme.
Participanții invocă o serie de sentințe recente prin care instanța condusă de Lia Savonea a eliberat mai mulți dintre condamnații din marile dosare de corupție – ei cer revocarea judecătoarei din funcția pe care o deține.
Atât Înalta Curte, cât și Consiliul Superior al Magistraturii au dat vina pe Parlament, care nu ar fi actualizat în timp util legislația referitoare la prescripția pedepselor.
Site-ul G4 Media a descoperit, pe de altă parte, că Lia Savonea și-a asumat în nume propriu un așa-zis „acord pentru justiție și stabilitate instituțională” făcut public în această săptămână.
Ea spune că atribuțiile de președintă a instanței supreme îi permit un astfel de gest. Mai mulți judecători ai Înaltei Curți sunt însă de părere că Savonea trebuia să convoace întreaga conducere a instituției înainte să facă public documentul.
G4 Media, de asemenea, a adresat oficial mai multor instanțe o întrebare simplă: „Dacă magistrații și-au suspendat parțial activitatea pe perioada grevei mascate, ei își primesc salariile parțial sau integral”?
Răspunsul este că judecătorii și procurorii încasează toți banii la care au dreptul.
Înalta Curte nici măcar nu admite că judecătorii de la instanțele inferioare și-ar fi suspendat activitatea, ci susține că ei doar au amânat procesele care nu erau urgente.
Val de atacuri asupra Ucrainei
Cel puțin șase persoane au fost ucise în Ucraina, într-un atac furibund al armatei ruse: sute de rachete și de drone au fost lansate asupra infrastructurii energetice și a unor cartiere din țara vecină.
Orașele Dnipro și Zaporojie au fost țintele celor mai intense bombardamente, dar vizate au mai fost și capitala Kiev și Harkovul, al doilea oraș din Ucraina.
Alimentarea cu curent s-a întrerupt în mai multe regiuni.
Ca de obicei, Moscova pretinde că atacurile sale ar viza obiective militare, însă procedeele folosite în această perioadă a anului le sunt mult prea cunoscute ucrainenilor.
Infrastructura energetică a fost în mod repetat ținta atacurilor de dinaintea iernii, în încercarea de a slăbi moralul locuitorilor și de a opri activitatea economică.
Înrăutățirea vremii se dovedește deja de ajutor pentru Rusia: ceața deasă le-a permis soldaților să înainteze în orașul Pokrovsk, din estul Ucrainei.
Incursiuni în coloană, precum una surprinsă într-o înregistrare video recentă, ar fi fost de neimaginat în condițiile în care cerul era senin: dronele ucrainene ar fi distrus aproape imediat vehiculele militare.
Armata rusă încearcă de mai bine de un an să preia controlul asupra Pokrovskului.
Orașul se află pe un drum-cheie pe care armata țării vecine îl folosește pentru aprovizionarea altor avanposturi de pe frontul de est.
